„`html
Statistica INS pe 2025 prezentată de președintele ASFOR Ciprian Dumitru Muscă: ”Suprafața cu păduri a crescut cu 58.000 de hectare într-un deceniu iar tăierile ilegale sunt la minim”
Institutul Național de Statistică a publicat statistica silviculturii pentru anul 2025, oferind o radiografie detaliată a gestiunii forestiere din România. Aceste date trebuie citite cu atenție, fără a cădea în capcana entuziasmului excesiv sau a alarmismului. Per ansamblu, concluziile sunt optimiste: pădurea României se menține stabilă, cu recolte echilibrate, iar activitatea în sectorul silvic se desfășoară în parametrii normali.
Fondul forestier: o creștere îmbucurătoare și constantă
La finalul anului 2025, fondul forestier național ocupa 6.617 mii hectare, reprezentând 27,8% din teritoriul României. Comparativ cu 2016, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 58.000 de hectare. Această creștere constantă, an după an, dovedește că România nu se confruntă cu dispariția pădurilor, contrar temerilor generalizate.
Structura pădurilor este preponderent dominată de foioase, care acoperă 70,6% din suprafață, în timp ce rășinoasele reprezintă 29,4%. Proprietatea publică deține 64,4% din fondul forestier, în timp ce 35,6% este în proprietate privată, procent ce a crescut ușor datorită retrocedărilor în curs.
Ce spune statistica silviculturii despre recolta de lemn
În 2025, România a recoltat 19,41 milioane m³ de masă lemnoasă, cu o creștere de 771 m³ față de anul anterior, dar sub recordul de 2022. Dintre acestea, rășinoasele au reprezentat 40,4% din volum, fagul 30,8% și stejarul 12,5%. Este remarcabil că 95,9% din volum a fost exploatat de entități juridice atestate, iar tăierile de regenerare, planificate prin amenajamente, au constituit 74,3% din total.
De asemenea, este important de știut că tăierile rase acoperă doar 3,5% din suprafața parcurgătoare cu tăieri de regenerare. Dat fiind că pădurile României cresc anual cu 59 milioane m³, recolta de lemn reprezintă aproximativ 44% din această creștere, o marjă de siguranță rar întâlnită în alte țări europene.
Regenerarea pădurilor: un ritm dictat de lucrări și amenajamente
Anul 2025 a adus lucrări de regenerare pe 22.990 hectare, un număr mai mic decât în anii precedenți. Regenerările s-au realizat în proporție de 64,3% pe cale naturală, ceea ce este conform cu recomandările științei silvice. Progresele la terenurile degradate au fost încurajatoare, cu 954 hectare regenerate, comparativ cu 610 hectare în 2016.
O piață care se reașază: pe picior versus fasonat
Statisticile demonstrează o corecție a pieței: volumul de masă lemnoasă pe picior vândut a crescut cu 15,4%, pe când masa fasonată a scăzut cu 4,3%. Această schimbare sugerează o revenire către metoda tradițională de vânzare pe picior, ceea ce reprezintă o evaluare matură a eficienței comerciale.
Veniturile unităților silvice: o scădere care ține de servicii, nu de lemn
O scădere notabilă de 21,5% a veniturilor unităților silvice, de la 5,26 miliarde lei la 4,13 miliarde lei, este corelată în principal cu o reducere a veniturilor din servicii, în special cele de pază. În contrast, veniturile din valorificarea masei lemnoase au crescut de la 3,21 miliarde lei la 3,42 miliarde lei, demonstrând că, în structura veniturilor, schimbările sunt de natură structurală și nu afectează activitatea de bază a sectorului.
Concluzie
Statisticile pentru silvicultura anului 2025 conturează un tablou optimist: creșterea fondului forestier, recolta în consonanță cu creșterea anuală a pădurii, regenerarea preponderent naturală și o piață în clară realiniere. În concluzie, se observă o gestionare răbdătoare și eficientă a pădurilor din România, așa cum reiese din datele oficiale.
„`
