18 ani de la prăbușirea Lehman Brothers: Ce s-a schimbat în economia României și unde sunt riscurile actuale
La 18 ani de la falimentul băncii de investiții Lehman Brothers, momentul considerat punctul critic al crizei financiare globale din 2008, lumea economică se pregătește să marcheze „majoratul” unui eveniment care a remodelat fundamental structurile financiare internaționale. Deși criza din 2008 pare departe, riscurile financiare au căpătat forme noi, iar întrebarea esențială rămâne dacă sistemul actual este cu adevărat mai sigur.
Data de 15 septembrie 2008 a marcat declanșarea unei reacții în lanț la nivel global. Falimentul Lehman Brothers a fost urmat de o contracție abruptă a creditării, o recesiune adâncă, scăderi generalizate pe piețele de capital și intervenții fără precedent ale băncilor centrale și guvernelor. Impactul s-a resimțit sever în întreaga lume, iar în Europa criza financiară a fost urmată de criza datoriilor suverane, Grecia și alte state având nevoie de asistență financiară din partea FMI, BCE și Comisiei Europene.
Transformări structurale în sistemul financiar global
În 2008, legăturile strânse dintre bănci și răspândirea instrumentelor complexe au accelerat transmiterea pierderilor, iar când încrederea s-a disipat, finanțarea a devenit aproape imposibilă. Legea Dodd-Frank a impus ulterior reguli mai stricte pentru capital și lichiditate, limitând asumarea de riscuri. În Europa, unde băncile joacă un rol mai important în finanțare decât în SUA, intervențiile statelor au dus la acumularea de datorie publică.
Un efect neanticipat al regulilor mai stringente a fost migrarea finanțării în afara intermedierii bancare clasice. Entități precum fondurile de capital privat, fondurile de risc și creditul furnizat în mod privat au crescut masiv, ajungând la 256,8 trilioane de dolari în 2024, potrivit Financial Stability Board. Aceste fonduri care oferă credit privat nu pot oferi finanțare pe termen lung neacoperită decât din surse pe termen scurt, iar entitățile non-bancare pot utiliza un efect de levier dincolo de cel disponibil băncilor. În perioade liniștite profiturile sunt multiplicate, dar în perioade agitate riscurile sunt puternic amplificate, reprezentând în prezent una dintre marile vulnerabilități ale sistemului financiar.
Contextul dobânzilor și presiunile actuale
După o lungă perioadă în care dobânzile au rămas scăzute și băncile centrale au injectat bani în economie, stimulând creditarea și aprecierile pe burse, reapariția inflației a forțat o schimbare de perspectivă. În plus, conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de finanțele publice au determinat o creștere pronunțată a costurilor de îndatorare. Dobânzile plătite în contul datoriei publice au atins un vârf al perioadei post-2007, iar deficitele acumulate în SUA au majorat datoria suverană. Titlurile de stat pe 10 ani s-au apropiat de 5%, sporind riscurile la adresa burselor.
Situația României: progrese și vulnerabilități
România este acum foarte diferită de cea din 2008. PIB-ul a crescut de 3,8 ori față de acum 18 ani, iar salariul mediu brut de 6,2 ori. Cu toate acestea, datoria publică raportată la PIB este de aproape 5 ori mai mare, iar deficitele bugetare sunt mai dificil de finanțat într-o perioadă de dobânzi în creștere la nivel european și global.
În timpul crizei anterioare, economia românească a suferit o recesiune severă, cu scăderi de peste 15% în doar doi ani și o recuperare care a durat mai bine de șapte ani. Salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, iar prețul locuințelor a scăzut cu peste 50% față de maxime. Indicele bursier BET a pierdut peste 80%, iar deprecierea leului a creat probleme de rambursare a creditelor în euro și franci elvețieni.
Economia mai mare, mai complexă și structura diferită a deținerilor de capital sunt de luat în seamă, dar nu oferă un scut impenetrabil. Ratingul suveran al României se află inconfortabil cu doar o treaptă deasupra celui nerecomandat pentru investiții, iar vulnerabilitățile ar deveni relevante dacă peisajul economic internațional s-ar deteriora.
Riscurile anului 2026: de la bănci la sistemul non-bancar
În 2026, nivelul ridicat al îndatorării publice și private globale este o sursă de preocupare, la fel ca și concentrarea burselor pe câteva nume majore asociate tehnologiei și inteligenței artificiale. Dacă în 2008 în centrul problemelor au stat băncile, în prezent sistemul non-bancar are o poziție de neinvidiat în privința riscurilor sistemice. Încrederea și lichiditatea sunt strâns legate între ele, iar la 18 ani de la criza care a redefinit economiile, bursele și viețile oamenilor din întreaga lume, rămâne esențial să ne întrebăm unde sunt acum riscurile și cât de subțire este marja de siguranță care protejează funcționarea sistemului financiar.
