România, în urmă cu circa 2 milioane de tone de CO₂ anual față de ținta de carbon a UE
Terenurile României trebuie să absoarbă 25,7 milioane de tone de CO₂ anual până în 2030, conform legislației Uniunii Europene, însă planurile naționale actuale lasă un deficit de aproximativ 2 milioane de tone pe an față de nivelul necesar, potrivit institutelor Ecologic și NewClimate. La nivel european, planul climatic se bazează pe păduri, terenuri agricole, pășuni și zone mlăștinoase pentru a absorbi 310 milioane de tone de CO₂ anual până în 2030, dar în ritmul actual UE se îndreaptă către o absorbție de numai 183 de milioane de tone.
Un raport global prezentat la COP31: solurile degradate, o sursă majoră de emisii
Un nou raport publicat la COP31 avertizează că degradarea solurilor din întreaga lume ar putea elibera anual mai mult CO₂ decât toate autoturismele de pe planetă. În ritmul actual, solurile lumii ar putea emite până la 4,81 miliarde de tone de CO₂ pe an, cantitate mai mare decât emisiile tuturor autoturismelor și autoutilitarelor de pe glob și de aproximativ 47 de ori emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră ale României. În următorii 20 de ani, aceste emisii ar putea ajunge la circa 96 de miliarde de tone de CO₂, mai mult decât emisiile întregii lumi pe doi ani.
Solul stochează mai mult carbon decât atmosfera și întreaga vegetație a planetei la un loc, iar când este arat, lăsat neacoperit sau supus eroziunii, o parte importantă din carbonul stocat revine în atmosferă. Potrivit ONU, până la 40% din suprafața terestră a lumii este deja degradată, iar peste 70% dintre state nu au inclus refacerea sănătății solului ca soluție de reducere a emisiilor în planurile lor climatice naționale.
Solurile României, sub presiune
Un studiu național publicat în 2025 a identificat o compactare critică a solului pe aproximativ 40% din terenurile agricole ale României și eroziune hidrică pe circa 20% din acestea. În această vară, culturile din vestul țării au fost afectate sever de stres climatic, iar cultura de porumb de pe mai mult de un milion de hectare a fost complet compromisă. La nivel european, aproximativ 60–70% dintre soluri se află într-o stare nesănătoasă, iar turbăriile drenate emit singure aproximativ 108 milioane de tone de CO₂ anual.
Agricultura regenerativă, o soluție disponibilă imediat
Practicile de agricultură regenerativă pot furniza până la 27% din reducerile de emisii necesare pentru limitarea încălzirii globale la sub 2°C. Printre acestea se numără culturile de acoperire și rotația culturilor, reducerea lucrărilor solului și plantarea de arbori printre culturi. Un studiu realizat pe 78 de ferme din 14 țări europene a arătat că fermele regenerative au produs 99% din cantitatea de alimente obținută de fermele convenționale, utilizând însă cu 62% mai puține îngrășăminte sintetice și cu 76% mai puține pesticide.
În România, doar 800.000 de hectare, adică 5,8% din terenurile agricole, sunt incluse în ecoschemele PAC ale UE pentru o mai bună gestionare a nutrienților. Țara nu are nicio țintă națională specifică pentru carbonul din sol și trebuie să transpună în legislația națională Legea europeană privind monitorizarea solului până în decembrie 2028.
Apeluri pentru politici europene corelate cu sănătatea solului
Rico Rau, autor principal al raportului și analist de politici, a declarat că este șocant că peste 70% dintre state nu au inclus refacerea sănătății solului în planurile climatice pregătite pentru COP31, descriind această soluție drept simplă și extrem de profitabilă. La rândul său, Praveena Sridhar, coordonator științific și tehnologic, a subliniat că solurile mai sănătoase pot reține mai multă apă și pot ajuta culturile să reziste mai bine secetei, iar fermierii care își îmbunătățesc în mod măsurabil sănătatea solului ar trebui recompensați.
Inițiativa solicită ca viitorul buget agricol al UE pentru 2028–2034 să fie corelat cu legislația privind monitorizarea solului, astfel încât fermierii să fie recompensați pentru îmbunătățiri măsurabile. Mii de oameni din România și din întreaga Europă au semnat deja petiția pentru un sol sănătos și un viitor sănătos.
