Turismul românesc, potențial uriaș fără o strategie coerentă de export
Industria turistică a României nu a reușit să alinieze puterea politică, asociațiile profesionale și oamenii din turism într-o direcție comună, iar conceptul de industrie turistică națională a rămas la jumătatea drumului, apreciază Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) între 2006 și 2007 și fondator al Comisiei de Incoming a ANAT. Specialistul propune o evaluare a turismului românesc din perspectiva exportului de servicii, domeniu în care spune că a adus în România peste 120 de milioane de euro în peste 30 de ani de activitate.
Potrivit acestuia, evaluarea industriei turistice a unei țări se face prin contravaloarea în euro a aportului fiecărui produs turistic. „Evaluarea industriei turistice a unei țări și a produselor sale turistice importante se face numai și numai prin contravaloarea în euro a aportului acestora. Trebuie să vedem cât aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem și care sunt produsele României ce generează cei mai mulți bani la export”, afirmă Fodoreanu.
Produsele cu cel mai mare potențial la export
În lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele Institutului Național de Statistică, considerate aproximative, și de la experiența personală, specialistul apreciază că produsele turistice românești cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, în ordine: turismul de afaceri, turismul balneoclimateric, circuitele turistice și turismul individual, inclusiv city break-urile. Litoralul, Delta Dunării și turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa poziții inferioare în această ierarhie a veniturilor din export.
Turismul de afaceri este legat de evenimentele politice, sportive, culturale și sociale și de activitatea marilor companii internaționale, generând încasări importante în valută pentru hoteluri, spații de evenimente și restaurante. Turismul balneoclimateric are un potențial considerat extraordinar, dar se confruntă cu o clientelă îmbătrânită, pentru că noile generații de turiști străini nu cunosc ofertele balneare românești. Circuitele turistice, care includ obiective precum mănăstirile din Maramureș și Transilvania, Delta Dunării sau Transfăgărășanul, pot distribui veniturile în întreaga țară, iar turismul individual și city break-urile beneficiază de dezvoltarea transportului aerian și a internetului.
Târgurile internaționale, pregătite insuficient
O problemă majoră semnalată este lipsa unui plan coerent, pe unul până la trei ani, privind piețele internaționale către care trebuie orientate eforturile de promovare. Participarea României la World Travel Market Londra este dată ca exemplu de rezultat discutabil: reprezentanții ministerului de profil nu au avut nicio intervenție la conferințele tematice, iar touroperatorii s-au întors fără noi parteneri.
„Cum ne-am dus, așa ne-am întors”, rezumă Fodoreanu, care consideră că un singur hotel sau proprietarul unui singur autobuz nu ar trebui să aibă un loc individual în standul României. Singurele structuri comerciale ofensive pe piețele internaționale sunt, în opinia sa, agențiile de incoming, care trăiesc din export și explorează permanent piețele pentru a găsi noi parteneri.
Rolul agențiilor de incoming și nevoia de colaborare
Specialistul subliniază că selecția resursei umane din incoming trebuie realizată profesionist, iar reprezentanții României în relațiile cu partenerii străini trebuie să aibă o cunoaștere impecabilă a potențialului turistic, o conduită adecvată și capacitatea de a comunica profesionist. De asemenea, noua generație de ghizi poate reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea incomingului.
Între obstacolele majore, Fodoreanu menționează schimbarea frecventă a liderilor politici din turism, care ajung în funcții fără cunoștințe elementare despre exportul de servicii, precum și lipsa continuității în implementarea politicilor. Soluția propusă este crearea unui colectiv profesional dedicat exportului de servicii turistice, format din ANAT și celelalte asociații profesionale, care să evalueze măsurile Ministerului astfel încât acestea să fie cu adevărat penetrante pe piețele externe.
„Agențiile de turism sunt motoarele care realizează exportul. Hotelurile, transporturile și celelalte structuri sunt beneficiarii volumului de export realizat în România”, conchide Gheorghe Fodoreanu.
