Sir Walter Raleigh, executat pe eșafod în 1618
Pe 29 octombrie 1618, curteanul, poetul și aventurierul Sir Walter Raleigh, în vârstă de 66 de ani, a fost condus spre eșafodul din curtea vechiului palat de la Westminster. Execuția a fost înconjurată de oficiali și de 60 de soldați.
În tinerețe, Raleigh a lăsat scris pe un geam, folosindu-se de inelul său cu diamant: „Bucuros aș urca, totuși mi-e frică să nu cad”. Regina Elisabeta a observat rândurile și a adăugat sub ele: „Dacă inima ție slabă, nu urca deloc”. De-a lungul anilor care au urmat, Raleigh a colonizat Virginia, i-a atacat pe spanioli, a explorat fluviul Orinoco, a luptat pentru favorurile reginei și a sedus doamnele de la curte.
Timp de 22 de ani, Raleigh s-a bucurat de susținerea reginei Elisabeta, chiar dacă, din când în când, îi era interzis accesul la Curte pentru comportamentul său nepotrivit. Singura sa greșeală majoră a fost că a lăsat-o însărcinată pe Elizabeth Throckmorton, una dintre doamnele de la curtea reginei, și s-a căsătorit în secret cu ea. Pentru aceasta, Raleigh și soția sa au fost închiși pentru scurt timp în Turnul Londrei.
După moartea reginei, în 1603, Raleigh a intrat în opoziție față de urmașul acesteia, Iacob I, care nu era interesat de aventurile sale. Dușmanii lui Raleigh au lansat zvonuri false potrivit cărora acesta ar fi încercat să-l detroneze pe rege, astfel încât a fost închis din nou în Turn, de data aceasta pentru 13 ani. Perioada nu i-a afectat spiritul, Raleigh începând să scrie „Istoria lumii” în închisoare.
Eliberat în cele din urmă în 1616, Raleigh a fost trimis într-o altă expediție pe fluviul Orinoco pentru a căuta aur, având ordine stricte de a nu viola nicio proprietate spaniolă. Secundul său a ignorat însă ordinele și a incendiat un oraș spaniol. La întoarcerea în Anglia, Raleigh a fost arestat imediat.
În ultimele clipe de viață, spiritul nu l-a părăsit. Stând alături de călăul cu mască, Raleigh a atins barda și a remarcat mucalit: „Un leac cam ascuțit, dar sigur pentru toate bolile”. Apoi, întorcându-se spre asistența solemnă, a rostit ultimele cuvinte: „Am o lungă călătorie de făcut și trebuie să-mi iau rămas-bun de la invitați”.
Ca o concluzie îngrozitoare a execuției, capul său i-a fost oferit soției într-un sac din piele roșie.
