Decalogul profesorului, prezentat de Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților
Cu prilejul Zilei Mondiale a Educației, Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților a prezentat un decalog adresat profesorilor, structurat în zece îndemnuri care îmbină dimensiunea profesională a actului educațional cu cea spirituală.
Primul îndemn face referire la Mântuitorul Iisus Hristos ca model de slujire învățătorească și îndeamnă profesorul să înnobileze mintea și sufletul celor dornici de cunoaștere, asemenea lui Moise, Iosua și Ezdra.
Al doilea îndemn îi cheamă pe dascăli să slujească „cu demnitate la altarul sufletului fiecărui tânăr”, contribuind la înmulțirea talanților primiți de la Dumnezeu.
Al treilea îndeamnă profesorul să nu fie doar un călăuzitor spre știință, ci și un mistagog care le descoperă tinerilor Cuvântul lui Dumnezeu și credința în Iisus Hristos, asemenea Apostolului Pavel.
Al patrulea îndemn așază profesionalismul, devotamentul, altruismul și mărinimia față de semeni ca coordonate ale activității didactice, prin învățarea tinerilor a ceea ce le este de folos, a cuvintelor credinței și ale bunei înțelepciuni, a dreptății și adevărului.
Al cincilea îndeamnă la sădirea cu nădejde, în sufletul fiecărui învățăcel, a bucuriei cunoașterii, pentru ca acesta să nu aleagă calea ușoară a ignoranței, obtuzității, obscurantismului ori superficialității.
Al șaselea îndemn privește deschiderea prin educație a inimii fiecărui tânăr spre univers, pentru înțelegerea frumuseții și complexității lumii înconjurătoare, dar și pentru căutarea Celui care a plăsmuit întru desăvârșire totul.
Al șaptelea îndeamnă la aplecarea asupra fiecărui copil cu răbdare și dragoste, cu pasiunea și migala șlefuitorului de diamante, scoțând la lumină ceea ce are el de oferit lumii, pentru a forma profesioniști și caractere de mare valoare.
Al optulea îndemn vizează formarea continuă a profesorului, pentru a fi un reper de creștere academică și profesională și un imbold de a căuta mereu mai binele.
Al nouălea îndeamnă la revărsarea în sufletele învățăceilor a darurilor primite de la Dumnezeu și cultivate cu dragoste, responsabilitate și caracter, făcându-le însutit roditoare în Dumnezeu și societate.
În încheiere, al zecelea îndemn cheamă profesorul să nu se descurajeze în fața greutăților, ci să fie lumină pentru cei cărora le este dascăl, devenind astfel părtaș nu numai la făurirea viitorului neamului, ci și la bucuria curată și veșnică a Împărăției cerurilor.
