Ce rămâne după 10 zile pe Via Transilvanica? Participanții la studiul MedLife descriu schimbări de perspectivă
Zece zile de mers pe jos, cu un ritm dictat de pași și nu de notificările telefonului, de termene-limită sau de listele de sarcini. Este experiența prin care au trecut participanții la studiul observațional derulat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social pe Via Transilvanica, un traseu de cel puțin 150 de kilometri. La finalul etapei, aceștia au descris o perspectivă diferită asupra propriilor capacități, asupra lucrurilor de care au nevoie și asupra modului în care își doresc să își organizeze viața de zi cu zi.
Dacă primele etape ale proiectului au urmărit să înțeleagă cine sunt oamenii care au ales provocarea și ce i-a determinat să continue chiar și atunci când au apărut oboseala și dorința de a renunța, noua etapă explorează cu ce au rămas participanții după cele 10 zile petrecute pe traseu. Interviurile aprofundate conturează câteva direcții recurente: mai multă încredere în sine, nevoia de a încetini și de a simplifica, o relație diferită cu ceilalți și intenția de a schimba anumite obiceiuri după revenirea la rutină.
„Stresul bun” și reevaluarea obiceiurilor
Experiența de „stres bun” este privită de unii participanți ca un prilej de a adopta obiceiuri mai sănătoase, de la un program de somn mai regulat și mai puțin timp petrecut în fața ecranelor până la limite mai clare între viața profesională și cea personală. „Suntem obișnuiți să asociem stresul cu presiunea, oboseala și lucrurile care ne copleșesc. Însă nu orice provocare este neapărat una negativă. Atunci când este asumat și adaptat propriilor capacități, efortul ne poate oferi ocazia să ne descoperim resursele și să ne reevaluăm obiceiurile. Dincolo de distanța parcursă, ceea ce ne interesează în acest studiu este să înțelegem atât răspunsul organismului la o astfel de experiență, cât și felul în care participanții o percep și ce schimbări își doresc să păstreze în viața de zi cu zi. Mărturiile lor oferă o perspectivă valoroasă asupra acestei experiențe, iar analiza datelor medicale ne va permite să completăm această imagine cu rezultate obiective”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.
Mai multă încredere în sine și o relație diferită cu ceilalți
Pentru unii participanți, cele 10 zile pe traseu au fost o ocazie de a-și descoperi propriile capacități. Plecați la drum cu îndoieli legate de efortul pe care îl presupune traseul, aceștia spun că au ajuns să își privească altfel limitele și să aibă mai multă încredere în ei înșiși. Satisfacția nu vine doar din distanța parcursă, ci și din descoperirea propriilor resurse și din capacitatea de a duce la capăt un obiectiv asumat. Pentru unii, această schimbare de perspectivă a venit și cu dorința de a face mișcare mai constant.
O altă perspectivă care apare în interviuri este cea asupra simplității. După mai multe zile în care lucrurile necesare au încăput într-un rucsac, unii participanți au început să reflecteze la ceea ce este cu adevărat necesar și important în viața de zi cu zi. Experiența contrastează cu rutina urbană, în care acumularea de obiecte, responsabilitățile și preocupările cotidiene ocupă adesea un spațiu considerabil.
Încetinirea ritmului este o altă schimbare pe care unii participanți spun că au început să o ia în considerare după experiența de pe traseu. Într-o viață cotidiană dominată de liste de sarcini, termene-limită și presiunea de a rezolva cât mai multe lucruri simultan, mersul pe jos presupune un ritm diferit: înaintezi pas cu pas, îți dozezi efortul și accepți că nu poți grăbi fiecare etapă. În locul impulsului de a rezolva totul cât mai repede, apare intenția de a aborda lucrurile pe rând, cu mai multă organizare și răbdare. În același timp, mersul în compania altor persoane a adus în prim-plan nevoia de a renunța, uneori, la control și de a accepta ritmuri și perspective diferite.
Schimbările descrise de participanți nu se limitează la relația cu propria persoană. Interviurile surprind o mai mare deschidere către ceilalți, mai multă răbdare și o atenție sporită la interacțiunile care, în ritmul obișnuit al vieții, pot trece neobservate. Contactul cu oameni diferiți, conversațiile și experiențele împărtășite pe parcursul traseului au oferit un contrast față de interacțiunile adesea grăbite din marile orașe.
Rezultatele finale, așteptate în noiembrie
Etapa de parcurgere a traseului s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar cercetarea continuă cu analiza datelor colectate. Studiul combină evaluarea unor biomarkeri relevanți pentru sănătate cu evaluări psiho-emoționale și interviuri aprofundate, realizate înainte și după experiența de pe traseu. Rezultatele finale sunt așteptate în luna noiembrie și vor oferi o perspectivă integrată asupra relației dintre mersul pe jos pe distanțe lungi, sănătatea fizică și emoțională și capacitatea organismului de a se adapta la efort susținut.
