Casa din Roșia Montană care adăpostește voluntarii ce restaurează patrimoniul local

X Simona
5 Min Read

O casă parohială din Roșia Montană, salvată de urgență în 2007, găzduiește astăzi voluntarii care restaurează patrimoniul local

Fațada Casei parohiale unitariene din Roșia Montană risca în 2007 să se desprindă spre stradă. Prima intervenție a urmărit atunci să țină clădirea în picioare, pentru ca lucrările să poată continua în anul următor. Astăzi, imobilul găzduiește voluntarii programului „Adoptă o Casă”, care participă la restaurarea patrimoniului local.

Casa parohială unitariană nr. 391 a fost reconstruită în 1933 peste o pivniță boltită mai veche și a fost recuperată prin lucrări succesive la acoperiș, la zidărie și la elementele din lemn. Amenajarea spațiilor pentru voluntarii programului derulat de Asociația ARA a oferit clădirii o utilizare legată direct de conservarea patrimoniului local.

Școlile de vară reunesc studenți la arhitectură, istorie și construcții, dar și voluntari cu alte pregătiri. Casa oferă spații de cazare și de lucru pentru cei care participă la intervențiile asupra patrimoniului local, iar echipa Asociației ARA descrie campaniile care continuă an după an și responsabilitatea pe termen lung față de acest loc.

La ansamblul greco-catolic, lucrările au început cu o șură

Restaurarea ansamblului greco-catolic a pornit cu șura, refăcută cu sprijinul voluntarilor „Adoptă o Casă”. Proiectele realizate pro bono, implicarea parohiei și un brunch caritabil au precedat demersul pentru finanțare la Institutul Național al Patrimoniului.

Preotul implicat în restaurare povestește cum o inițiativă concentrată la început asupra anexei s-a extins la casa parohială și la o parte a bisericii. „De multe ori vin, stau la poartă, vreo două minute mă uit la casă și după aia intru în curte”, mărturisește el. Pentru preot, imaginea casei recuperate depășește ceea ce credea posibil la începutul lucrărilor.

Casa parohială greco-catolică nr. 137 este legată de numele lui Simion Balint și de etapa de construcție din 1854. În apropiere, Biserica greco-catolică Adormirea Maicii Domnului, datată în 1741, a beneficiat de consolidări ale arcelor, introducerea unor tiranți și reparații ale șarpantei. Tabla de pe navă și altar a fost înlocuită cu șindrilă, aceste intervenții reprezentând etape ale conservării ansamblului.

Casa Reformată, între cercetare și șantier

Casa Reformată, fosta casă parohială ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a găzduit în timp oficiul parohial, locuințe, spații comerciale și o farmacie. Fațada simetrică spre stradă și cursiva spre curte păstrează repere ale arhitecturii locale. Lucrările de restaurare urmăresc recuperarea unei clădiri care a avut, în etape diferite, funcții religioase, comerciale și de locuire.

Explicațiile specialiștilor arată cât de mult contează cercetarea înaintea intervenției, dar și adaptarea pe parcursul șantierului. Desfacerea tencuielilor poate dezvălui fisuri și fracturi care cer sprijiniri suplimentare, iar alegerea materialelor și a tehnicilor de lucru trebuie să răspundă construcției existente și degradărilor descoperite.

Șindrila și mortarul de var, lecții de restaurare predate pe șantier

Meșterii șindrilari din Albac explică alegerea lemnului și prelucrarea lui manuală, iar specialiștii descriu rolul mortarului de var în eliminarea umezelii din zidării. Voluntarii și studenții învață aceste tehnici direct pe șantier. Transmiterea meseriei susține atât intervențiile de acum, cât și posibilitatea de a îngriji clădirile în viitor.

„Dar clădirile fără oameni n-au niciun sens”, subliniază unul dintre specialiști. Folosirea caselor, întreținerea lor și continuitatea echipelor de lucru susțin efortul de conservare. Verificarea acoperișului după o furtună, înlocuirea unei șindrile sau repararea la timp a unei porțiuni de tencuială fac parte din grija constantă pentru o clădire istorică.

Povestea Casei parohiale unitariene și intervențiile asupra ansamblului greco-catolic și asupra Casei Reformate sunt prezentate în cel de-al cincilea episod al seriei „Cine ascultă o casă?”, disponibil începând de joi, 29 octombrie 2026, pe canalul de YouTube Cronicari Digitali. Seria documentară video face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură. Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie al României și Muzeul ASTRA, iar partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Igloo Magazine și MATEK.

Share This Article