Prezență românească la conferința internațională de Studii Patristice de la Tokyo
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și cu susținerea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, părintele dr. Constantin Oprea, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, și domnul lect. dr. Alexandru Prelipcean participă, în perioada 17–19 septembrie 2026, la cea de-a XV-a Conferință anuală a Societății de Studii asupra Creștinismului Timpuriu din Asia-Pacific (Asia-Pacific Early Christian Studies Society – APECSS).
Evenimentul este găzduit de Universitatea Chuo, în campusul Tama din Hachioji, Tokyo, Japonia, și are ca temă „Rhetoric and Philosophy in Early Christianity” („Retorică și filosofie în creștinismul timpuriu”). Conferința oferă un cadru internațional de cercetare și dialog asupra modului în care autorii creștini au folosit cultura, limbajul și reflecția filosofică pentru a exprima și a transmite credința.
Comunicare despre Sfântul Grigorie de Nazianz
Vineri, 18 septembrie, în sesiunea dedicată Părinților Capadocieni, părintele dr. Constantin Oprea a susținut comunicarea „When Rhetoric Becomes Theologia: Paideia and Divine Knowledge in Saint Gregory of Nazianzus” („Când retorica devine teologie: paideia și cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nazianz”).
Pornind de la cele cinci Cuvântări teologice, studiul a urmărit felul în care Sfântul Grigorie transformă resursele educației clasice și ale artei cuvântului într-un limbaj pus în slujba adevărului revelat. În această perspectivă, frumusețea exprimării dobândește valoare prin ceea ce transmite și prin responsabilitatea față de cei care ascultă. Precizia învățăturii, pregătirea intelectuală și curățirea vieții celui care vorbește despre Dumnezeu se susțin reciproc.
Cuvântul teologic este chemat să conducă spre cunoașterea lui Dumnezeu și spre comuniunea cu El, păstrând conștiința că taina dumnezeiască depășește puterea de cuprindere a rațiunii omenești. Această cercetare deschide o reflecție necesară asupra predicării cuvântului lui Dumnezeu în lumea de astăzi.
Într-o societate marcată de dezvoltarea științei, de diversitatea curentelor filosofice și de schimbarea rapidă a formelor de comunicare, slujitorul Bisericii este chemat să înțeleagă întrebările oamenilor și să le răspundă cu discernământ. Exemplul Sfântului Grigorie arată valoarea unei pregătiri temeinice, a dialogului atent cu cultura și a unei exprimări limpezi, întemeiate în credința și viața Bisericii. Predica își împlinește rostul atunci când ajută omul să înțeleagă Evanghelia și să o trăiască.
Reflecții contemporane asupra gândirii Sfântului Roman Melodul
În aceeași zi, în sesiunea consacrată Sfântului Roman Melodul, domnul lect. dr. Alexandru Prelipcean, director al Revistei Candela – Suceava și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sf. Dumitru Stăniloae” din Iași, a prezentat comunicarea „Theology or Philosophy? Contemporary Reflections on the Thought of St Romanos the Melodist” („Teologie sau filosofie? Reflecții contemporane asupra gândirii Sfântului Roman Melodul”).
Studiul a analizat relația dintre discursul teologic și elementele filosofice prezente în condacele marelui imnograf, urmărind teme privitoare la Hristos, la om și la împlinirea sa ultimă. Contribuția a evidențiat modul în care imaginile biblice, narațiunea și expresia poetică transmit învățătura Bisericii către comunitatea liturgică.
În condacele Sfântului Roman Melodul, reflecția teologică întâlnește resurse ale gândirii filosofice, iar poezia devine un mijloc de înțelegere și de însușire a credinței. Astfel, cele două comunicări se întâlnesc în preocuparea pentru puterea formatoare a cuvântului, rostit în predică sau încredințat cântării liturgice.
Valorificarea moștenirii patristice în dialog academic internațional
Participarea la această conferință exprimă dorința de a valorifica moștenirea Sfinților Părinți în dialogul academic internațional și în slujirea concretă a Bisericii. Cei doi participanți își exprimă recunoștința față de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea acordată și față de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic pentru susținerea și purtarea de grijă prin care această prezență a fost încurajată.
Cercetarea izvoarelor patristice rămâne, astfel, strâns legată de responsabilitatea de a transmite credința cu fidelitate și de a apropia cuvântul Evangheliei de inima omului de astăzi.
