Ultima bătălie a lui Richard Inimă-de-Leu
Cătunul Châlus, situat la 36 de kilometri sud-vest de orașul Limoges, avea, la sfârșitul secolului al XII-lea, un mic castel apărat de câțiva cavaleri și de fiii acestora. Regiunea era cunoscută nu doar pentru fortificațiile sale modest, ci și pentru un tezaur de monede din aur, descoperit de un fermier, pe care Richard Inimă-de-Leu pretindea că îi aparține, fiind stăpân al zonei Limousin.
Cu toate acestea, apărătorii castelului au decis să reziste în fața regalității. Așadar, Richard, însoțit de o echipă puternică de mercenari, a inițiat asediul. În seara zilei de 25 martie, dorind să-și verifice progresele, a pătruns imprudent în apropierea zidurilor fortăreței, având un scut, dar lipsindu-se de armură. Atunci, o săgeată a zburat din întuneric și l-a lovit în umărul nepăzit.
Lăsându-se imediat dus în cortul său, Richard a chemat căpitanul și chirurgul, realizând gravitatea rănilor sale. Săgeata pătrunsese adânc, provocându-i o durere insuportabilă, iar extraerea acesteia s-a efectuat în cele mai atroce condiții. Chiar și în absența lui, trupele lui au reușit să cucerească fortăreața, iar printre prizonieri s-a aflat și tânărul arcaș care tirase săgeata. Cu toate acestea, rana lui Richard a început să prezinte semne evidente de cangrenă, iar regele știa că sfârșitul său era aproape.
Într-un ultim gest de mărime, influențat poate de perioada Postului Paștelui, Richard a chemat la el tânărul îngrozit și l-a întrebat despre motivele sale. Tânărul, întărâtat de bănuieli, a spus cu curaj: „Pentru că tu i-ai omorât pe tatăl și pe fratele meu. Fă ce vrei cu mine. Nu am regrete pentru că m-am răzbunat.” La care Richard a răspuns: „Mergi în pace. Îți iert moartea mea și nu voi căuta răzbunare.”
După 12 zile, pe 6 aprilie 1199, marele rege-cavaler a murit la doar 41 de ani. Cu toate că Richard îi oferise iertarea, căpitanii săi au decis să-l răzbune și au dat ordine pentru a-l jupui de viu pe tânărul arcaș, spânzurându-l ulterior.
Tot pe 6 aprilie au fost înregistrate evenimente semnificative în istorie, precum moartea pictorului german Albrecht Dürer în 1528, descoperirea Polului Nord de către exploratorul american Robert Peary în 1909 și declararea războiului de către Statele Unite Germaniei în 1917.
Geo Alupoae, critic de teatru, învăluie ultimele zile ale lui Richard Inimă-de-Leu în povestea sa distinctivă și tragică, subliniind măreția dar și fragilitatea umană.
