Pădurile României, fruntea clasamentelor europene la bilanțul climatic
România se situează pe primul loc între statele comparate în ceea ce privește cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, arată datele actualizate la 1 noiembrie 2026 de Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană. Valoarea înregistrată de țara noastră este de 3,4 tone CO2e pe cap de locuitor, comparativ cu media Uniunii Europene de 6,2 tone. Analiza compară România cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia.
Potrivit aceleiași evaluări, pădurile reprezintă singurul domeniu de mediu în care România se află în fruntea clasamentelor europene. Asociația Societăților Forestiere (ASFOR) consideră că acest rol ar trebui recunoscut în politicile publice, nu doar consemnat în statistici.
Fără păduri, emisiile ar crește semnificativ
Contribuția sectorului LULUCF — utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură — este decisivă pentru bilanțul climatic al țării. În lipsa acestui sector, emisiile României ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor, arată datele prezentate.
Sectorul LULUCF, în principal pădurile, absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, ceea ce reprezintă circa 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene, deși România are puțin peste 4% din populația UE. Pe locuitor, absorbția este de peste trei ori mai mare decât media europeană.
„Diferența nu o face nicio politică de mediu spectaculoasă. O fac pădurile și oamenii care le gospodăresc. Rezultatul vine dintr-o cultură silvică cu amenajamente, regenerare și lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare și muncitori forestieri”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Miza crește în anii următori
Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru Uniune o țintă de absorbție LULUCF de 310 milioane de tone CO2e în 2030, față de 231 de milioane de tone în prezent. Această țintă ridică miza pentru sectorul forestier în perioada următoare.
Stocarea carbonului continuă și după recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinctă în contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construcție stochează aproximativ o tonă de CO2 pe toată durata utilizării. Folosit în construcții și în produse de lungă durată, lemnul înlocuiește materiale a căror producție generează emisii mult mai mari.
„Bisericile de lemn din Maramureș și din Bucovina, unele vechi de câteva sute de ani, păstrează și astăzi carbonul absorbit de arbori care au crescut înainte de revoluția industrială. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului”, a adăugat președintele ASFOR.
Problemele de mediu se află în alte domenii
Aceleași date arată că problemele de mediu ale României se află în alte sectoare. Țara noastră este pe ultimul loc la reciclarea deșeurilor municipale, cu 12,4%, față de media UE de 47,9%, și la populația conectată la epurare cel puțin secundară, cu 55,5%, față de 81,1% media europeană.
Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se află cazuri privind deșeurile, apele uzate și calitatea aerului.
„Sectorul forestier are problemele lui și nu le-a ascuns niciodată. Dar este greu de explicat de ce domeniul care ține în viață bilanțul climatic al țării este tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
Propunerile ASFOR
Asociația Societăților Forestiere propune, în primul rând, recunoașterea în politicile publice a rolului pădurii și al lemnului în bilanțul climatic, prin plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de pădure. Aproximativ jumătate din pădurile României sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.
O a doua propunere vizează încurajarea folosirii lemnului în construcții și în produse de lungă durată, inclusiv în investițiile publice. În al treilea rând, ASFOR solicită o dezbatere publică despre pădure fundamentată pe date, care să țină cont și de progresele făcute în ultimii ani în trasabilitatea lemnului și în monitorizarea pădurilor, inclusiv în dialogul cu Comisia Europeană.
