Un credincios din Suceava, nemulțumit că nu a primit medalie la sfințirea bisericii deși a ajutat la construcție
Un enoriaș din județul Suceava și-a exprimat supărarea într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, după ce nu a fost inclus pe lista persoanelor medaliate la sfințirea bisericii parohiei, deși a contribuit la construirea edificiului religios.
În scrisoare, credinciosul povestește că a fost prezent la sfințirea bisericii și a primit un săculeț care conținea o iconiță, o bucată de pânză și un obiect maroniu cu miros specific, despre care a spus că nu știe exact ce este. El a întrebat ce se face cu acest săculeț.
Bărbatul a explicat că s-a implicat fizic la construcția bisericii, a capelei și a restaurantului parohial, ajutând la mutarea materialelor, deși suferă de hernie. A precizat că nu a fost donator, ci a ajutat „de drag”, fără să se plângă, la fel ca ceilalți implicați.
El a arătat că, spre finalul lucrărilor, au fost acordate calificative și medalii mai multor persoane cu care a contribuit în mod egal, însă numele său nu a apărut pe listă. Credinciosul a menționat că distincțiile respective au fost recomandate de părintele paroh, pe care l-a ajutat cu toate cele enumerate. „M-am simțit și mă simt trist, că nu am primit și eu o asemenea medalie”, a scris enoriașul.
Explicația ierarhului privind târnoseala oferită credincioșilor
IPS Calinic i-a răspuns credinciosului, explicând semnificația obiectelor primite. Potrivit ierarhului, la resfințirea unei biserici, vechea cămașă care a acoperit Sfânta Masă se taie imediat după sfințire în fragmente mici, care se înmoaie în ceară curată și se împart credincioșilor.
Ierarhul a precizat că această cămașă oficială a Sfintei Mese, numită katasarkion, simbolizează giulgiul în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului. Ea se fixează definitiv pe masă și nu se mai îndepărtează, în timp ce bucățile de pânză oferite oamenilor sunt replici sfințite în același har al târnosirii.
Bucățica de pânză albă îmbibată în ceară și amestec de miresme, împărțită credincioșilor la sfințirea unei biserici, se numește în termeni liturgici târnoseală. Acestea provin din fâșiile de pânză folosite în timpul ritualului de sfințire sau pregătite special în Sfântul Altar cu aceleași mirodenii.
Potrivit arhiepiscopului, oferirea unei bucăți din această pânză credincioșilor reprezintă o extensie a sfințeniei noului altar în casele lor. Primirea târnoselii este o invitație simbolică pentru credincios de a-și pecetlui propria inimă în fața ispitelor, a păcatului și a duhurilor rele, păstrând credința curată, așa cum au făcut-o martirii.
În tradiția ortodoxă, târnoseala este considerată un obiect sfințit cu un rol protector puternic. De aceea, credincioșii o duc acasă și o așază la colțul de rugăciune, lângă sfintele icoane, întocmai teiului de la Rusalii, busuiocului de la Bobotează și finicului de la Florii, a mai explicat IPS Calinic.
