Terra Memoriae: Via Transilvanica devine spațiu de cercetare, creație și memorie culturală
Un proiect interdisciplinar de amploare națională, desfășurat între 2026 și 2028, aduce cercetarea umanistă direct pe traseul Via Transilvanica și transformă întâlnirea cu oamenii, locurile și poveștile autentice în resurse culturale accesibile publicului larg.
Terra Memoriae este inițiat de organizația Tășuleasa Social și asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, alături de Radio România Cultural în calitate de curator și coproducător. Proiectul explorează oamenii, comunitățile, tradițiile și poveștile care dau identitate celor 1.600 de kilometri ai drumului.
Întrebările de la care pornește demersul sunt „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?” Via Transilvanica este privită ca un spațiu cultural în aer liber, unde întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere a propriei identități. Proiectul își propune să facă mai vizibile elementele de cultură existente deja pe traseu, în cele 400 de comunități traversate.
Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a declarat că după apariția Via Transilvanica a descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil și o Românie despre care simte că mai sunt multe de spus. „Terra Memoriae este șansa de a coborî în profunzimea acestor locuri, de a pune cunoașterea în dialog și de a le oferi oamenilor șansa de a se îndrăgosti de țara noastră”, a afirmat el.
Proiectul propune nouă rezidențe culturale în cele opt ținuturi ale traseului, la care participă artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie. Aceștia vor petrece timp în comunități pentru a documenta povești, gesturi, practici și forme de locuire care riscă să dispară. Fiecare rezidență va lăsa în urmă o formă de documentare — text, imagine, sunet, obiect, lucrare sau arhivă — care va rămâne legată de comunitatea în care a fost creată.
Printre rezidenți se numără Moni Stănilă, Adriana Sohodoleanu, Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan și Jon Dean, Dorin Ștefan și studenții săi, Elise Wilk, Cătălin Pavel și studenții, Iosif Király și Alexandru Stermin. Rezidențele nu își propun să vorbească despre comunități, ci să construiască împreună cu ele mărturii care să dăinuie.
George Gîlea, președintele UmanEast, a declarat că un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria și poveștile locurilor. „Via Transilvanica nu este o destinație turistică, ci un spațiu paideic, o metodă de cunoaștere prin experiență directă, în care drumul devine educator”, a spus el.
Radio România Cultural are rolul de curator și coproducător, contribuind la documentarea și traducerea experiențelor din teren într-un conținut accesibil publicului larg. Rezidenții au fost selectați în funcție de expertiza lor și de capacitatea de a transforma experiența directă în cunoaștere și creație. Daria Ghiu și alți jurnaliști ai postului vor urmări proiectul din teren. O platformă digitală va reuni rezultatele cercetărilor, astfel încât acestea să rămână accesibile ca resurse de cunoaștere și educație.
Centenarul Radio România (1928–2028) va constitui evenimentul ancoră al proiectului, culminând cu un spectacol la Sala Radio pe 1 noiembrie 2028, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei. Radu Croitoru, manager Radio România Cultural, a precizat că este cea mai puternică și de durată colaborare a postului din ultimii ani și că proiectul va lua inclusiv forma unui film documentar care va marca împlinirea celor 100 de ani de Radio România.
Terra Memoriae pornește de la ideea că memoria nu trebuie să rămână doar o arhivă a trecutului, ci poate deveni o resursă pentru prezent și pentru felul în care comunitățile își construiesc viitorul.
Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociația Tășuleasa Social a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022, după patru ani și jumătate de muncă. În 2025, organizația a început extinderea traseului spre celelalte regiuni istorice și a lansat ținutul Terra Borza Teutonica, care însumează 170 km, făcând din Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va continua în următorii 20 de ani. Traseul traversează opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.
UmanEast este o organizație dedicată valorificării cercetării umaniste și transformării ideilor în soluții relevante pentru oameni și comunități.
Radio România Cultural, înființat în 1952, este parte a radioului public și creează punți între creatori și ascultători prin emisiuni, interviuri, dezbateri, documentare și proiecte speciale. Emite în FM pe tot teritoriul țării și online.
