Un loc de cazare la 4,5 studenți în principalele centre universitare
București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara concentrează peste 361.000 de studenți, adică 62% din totalul național, în timp ce oferta publică și privată de cazare din aceste centre însumează aproximativ 80.000 de locuri. În medie, revine un loc de cazare la circa 4,5 studenți, arată datele centralizate de Cushman & Wakefield Echinox. Circa 94% din locuri se află în cămine publice, iar 6% reprezintă capacitatea din cămine private.
Bucureștiul, cea mai mare concurență pe un loc
Cea mai acerbă competiție se înregistrează în București, cu 5 studenți pentru fiecare loc de cazare. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, cu 4,5 studenți pe loc, Timișoara, cu 4,3 studenți pe loc, și Iași, unde 3,4 studenți revin unui loc în cămin public sau privat.
Rata medie de acoperire prin cămine publice și private este de aproximativ 22%, dar diferențele între orașe sunt semnificative. Iași are cea mai ridicată rată, de 28,9%, urmat de Timișoara cu 23,5%, Cluj-Napoca cu 21,9% și București cu 19,7%.
Ofertă mare în Capitală, dar și populație studențească numeroasă
În cifre absolute, Bucureștiul are cea mai ridicată ofertă din țară, de aproximativ 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 private, dar și cea mai numeroasă populație studențească, de 187.677 de persoane. Iași dispune de circa 16.500 de locuri, predominant publice, pentru 57.004 studenți, Cluj-Napoca de 14.800 de locuri publice și aproximativ 700 private pentru 70.617 studenți, iar Timișoara de 10.700 de locuri, în majoritate publice, pentru 45.749 studenți.
Analiza comparativă cu Polonia și Cehia
Analiza a inclus și principale centre universitare din Polonia și Cehia. România are o acoperire mai ridicată în cămine publice decât Polonia, țară ce oferă un reper în Europa Centrală și de Est. În cele opt orașe poloneze analizate, inclusiv Varșovia, există circa 83.000 de locuri în cămine publice și private, puțin peste capacitatea celor patru orașe românești, însă populația studențească este de 2,5 ori mai mare, de aproximativ 900.000, ceea ce înseamnă aproape 10,8 studenți pe loc. Diferența dintre infrastructura universitară din România și Polonia este dată de proporția dintre locurile publice și cele private: în Polonia căminele private acoperă 23% din total, în timp ce în România ponderea acestora este de sub 10%.
În Cehia, situația este mai apropiată de cea din marile centre universitare românești. Praga are peste 132.000 de studenți și aproximativ 28.400 de locuri totale, dintre care circa 3.800 private, iar Brno, al doilea centru universitar ca mărime, are 68.200 de studenți și aproximativ 13.600 de locuri, predominant publice.
Tarife mai mici în România
Studenții români plătesc cele mai mici tarife comparativ cu cei din Polonia și Cehia. În căminele publice din București, tarifele pornesc de la aproximativ 50 euro pe loc pe lună și pot ajunge la 80 euro lunar, în timp ce în căminele private costurile încep de la peste 100 euro de persoană pe lună și pot ajunge spre 300 euro. În Polonia, chiria medie este de circa 190 euro pe loc pe lună în căminele publice și de aproximativ 550 euro lunar în cele private, pentru toate tipurile de unități. Diferențele de cost reflectă standardele, configurațiile și serviciile diferite oferite de cele două segmente.
Factori relevanți pentru evaluarea pieței
Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, a declarat: „Imaginea de ansamblu evidențiază două caracteristici ale pieței locale. Pe de o parte, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca au o capacitate cumulată în căminele publice mai mare decât Bucureștiul. Pe de altă parte, capitala concentrează aproape 90% din locurile private cuantificate la nivelul celor patru orașe. Acest context sugerează că potențialul pentru noi proiecte de cămine private trebuie analizat diferit de la un oraș la altul. O ofertă mai ridicată de locuri publice nu exclude existența unei piețe pentru produse private cu un standard diferit, însă dimensiunea populației studențești și raportul studenți/loc reprezintă doar o parte din indicatorii ce trebuie luați în considerare. Standardul stocului existent, nivelul chiriilor, localizarea, accesul la transport, serviciile și alternativele de locuire disponibile sunt, de asemenea, extrem de relevante pentru evaluarea fiecărei piețe.”
Diferențele dintre România, Polonia și Cehia trebuie privite și prin prisma alternativelor de cazare disponibile. Oferta universitară și proiectele private dedicate studenților reprezintă numai o parte din ecosistemul de locuire, alături de piața generală de închiriere și alte soluții rezidențiale.
