Tradiții de Paște în comunitatea poloneză din Bucovina
Sâmbătă, 28 martie 2026, Uniunea Polonezilor din România a organizat la Solonețu Nou, pentru a cincea oară, ateliere de împletire a „śmiergustului”, un obicei tradițional asociat cu sărbătoarea Paștelor. „Śmiergust” este un bici confecționat din ramuri de salcie, pe care băieții îl folosesc pentru a merge la fete în a doua zi de Paște, simbolizând, astfel, fertilitatea și legătura dintre sexe. La această activitate au fost prezenți membri ai ansamblurilor folclorice „Sołonczanka” și „Mała Pojana”, precum și lideri ai comunității, inclusiv președintele Uniunii Polonezilor din România, deputatul Ghervazen Longher, și vicepreședinții uniunii: Ștefania Carmen Zielonka și Ștefan Longher.
Băieții, încurajați de tradiție, nu doar că au împletit „śmiergusturi”, dar au fost și răsplătiți de fete cu coșulețe din hârtie creponată ce conțin șervete brodate și ouă încondeiate. Aceste șervete sunt realizate special în timpul Postului Mare și au o mare semnificație culturală. În timp ce fetele din Poiana Micului au prezentat obiceiul mersului „Po Moju” și au cântat un cântec de solemnitate referitor la Patima lui Isus, atelierele au adus un omagiu tradițiilor vechi și implicit rolului educativ-nostalgic pe care aceste practici îl au.
Activitatea a fost o oportunitate excelentă pentru tineri de a învăța și a-și împărtăși cunoștințele despre tradițiile strămoșești. Uniunea Polonezilor din România urmărește să asigure continuitatea acestei îndeletniciri, al cărei sens profund este nu doar împletirea fizică a „śmiergustului”, dar și împletirea legăturilor interumane și culturale dintre generații. Prin organizarea acestor ateliere, tinerii nu doar că își dezvoltă abilitățile manuale, dar și înțeleg mai bine bătaia timpului, cultura și istoria comunității poloneze din Bucovina.
Este important de menționat că aceste tradiții, precum împletirea „śmiergustului”, sunt specifice regiunilor precum Solonețu Nou, Poiana Micului și Pleșa, contribuind astfel la diversitatea culturală a României. Prin continuarea acestor practici, se asigură nu doar perpetuarea valorilor culturale, dar și formarea unei identități puternice în rândul tinerelor generații.
