Primul studiu asupra publicului Muzeului Național Brukenthal: ce apreciază vizitatorii și ce i-ar readuce
Muzeul Național Brukenthal și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală au prezentat rezultatele primului studiu dedicat publicului muzeului. Cercetarea, bazată pe răspunsurile a 506 vizitatori, analizează profilul acestora, motivațiile și experiența vizitei și identifică direcții pentru dezvoltarea programelor și îmbunătățirea serviciilor.
Valoarea și diversitatea colecțiilor, atmosfera palatului și amabilitatea personalului se numără printre aspectele apreciate de participanți. Rezultatele arată însă și oportunități de consolidare a relației cu publicul: 74% dintre respondenți se aflau la prima vizită, iar 62% au indicat expozițiile temporare drept un posibil motiv de revenire.
Directorul general al institutului, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a declarat că statisticile oferă repere de care trebuie să se țină cont în luarea deciziilor și că acest proiect-pilot oferă muzeului repere concrete pentru stabilirea obiectivelor și construirea strategiilor viitoare. Ea a subliniat că publicul trebuie să devină un partener de dialog al instituției și că acest dialog trebuie cultivat încă din copilărie, prin programe educaționale care îi apropie pe cei mici de artă.
În perioada investigată, 1 iulie – 16 august 2026, 89% dintre respondenți erau turiști români sau străini, rezultat care trebuie interpretat în contextul colectării datelor în sezonul de vară. Cercetarea descrie un public familiarizat cu oferta culturală: 71% dintre participanți au studii superioare, iar 92% declară că au vizitat muzee sau galerii de artă în ultimele 12 luni. Tinerii sub 30 de ani reprezintă aproape o treime din eșantion.
Vizita are și o dimensiune socială pronunțată: 67% dintre respondenți au venit împreună cu familia, iar 19% alături de prieteni. Interesul pentru artă, patrimoniu și istorie constituie principala motivație declarată, iar curiozitatea și recomandările altor persoane sunt, de asemenea, căi de apropiere de muzeu.
Expoziția permanentă a fost vizitată de 94% dintre participanții la cercetare. Pentru o vizită viitoare, expozițiile temporare reprezintă opțiunea cea mai menționată, urmate de tururile ghidate, indicate de 35% dintre respondenți, și de concerte, de 33%.
Dr. Raluca Teodorescu, Director General al Muzeului Național Brukenthal, a precizat că pentru dezvoltarea muzeului este nevoie de înțelegerea experienței celor care îi trec pragul și că parteneriatul cu institutul oferă expertiza necesară pentru a transforma răspunsurile în instrumente de management. Ea și-a exprimat dorința ca oamenii să descopere la Brukenthal motive să revină și să construiască, în timp, o relație proprie cu muzeul.
Curățenia a fost evaluată favorabil de 96% dintre respondenți, iar serviciile personalului și accesibilitatea generală a spațiilor au primit aprecieri pozitive în proporție de 93%. Răspunsurile deschise evidențiază bogăția colecțiilor, diversitatea școlilor artistice și caracterul istoric al clădirii. Principalele aspecte care necesită atenție sunt facilitățile pentru persoanele cu dizabilități, iluminarea, orientarea în muzeu și informațiile despre exponate. Vizitatorii indică nevoia unor explicații mai ample și mai lizibile, a informațiilor în limba engleză și a unor trasee mai ușor de urmărit.
Recomandările prietenilor, colegilor și familiei sunt principala sursă declarată de informare despre muzeu, menționată de 34% dintre respondenți. Google și celelalte motoare de căutare au fost indicate de 16%, având un rol mai pronunțat în informarea publicului nou, tânăr și internațional. Website-ul și rețelele sociale ale instituției sunt menționate mai rar.
Dr. Raluca Rădoi, Director General Adjunct al institutului, a remarcat că 8% dintre respondenți au aflat despre muzeu din presă și că presa culturală locală este foarte activă în comparație cu cea din alte județe. Ea a subliniat și că 20% dintre respondenți menționează oportunitatea existenței unei cafenele, iar biletele sunt achiziționate atât online, cât și fizic.
Studiul reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea programelor, îmbunătățirea condițiilor de vizitare și apropierea de publicul local. Continuarea cercetării în alte perioade ale anului și corelarea răspunsurilor cu datele de vizitare ar permite o înțelegere mai amplă a relației dintre muzeu și comunitățile sale.
Cercetarea a utilizat un chestionar în limbile română și engleză, aplicat după încheierea vizitei, în perioada 1 iulie – 16 august 2026. Au fost colectate 506 chestionare: 380 față în față și 126 online. Participarea a fost voluntară, iar eșantionul este neprobabilistic. Rezultatele descriu experiența respondenților din perioada analizată și nu pot fi generalizate la întregul public anual al muzeului.
