Scrisoare deschisă: Strategia Biodiversității amenință agricultura românească

Scrisoare deschisă: Strategia Biodiversității riscă să îngroape agricultura românească

Către,

Domnul Președinte al Senatului României, Mircea Abrudean,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Mediu, Glad-Aurel Varga,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, Sebastian Cernic,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură, Robert-Marius Cazanciuc,

Domnul Președinte al Comisiei Economice, Industrii, Servicii, Turism și Antreprenoriat, Sorin Vlașin,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Sănătate, Adrian Streinu Cercel,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic, Vasilică Potecă,

Domnul Președinte al Comisiei Juridice, de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări, Ion-Cristinel Rujan,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Administrație Publică, Károly Zsolt Császár,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale, István-Loránt Antal,

Doamna Președinte Comisiei pentru Constituționalitate, Nadia-Cosmina Cerva,

Membrii Comisiilor și Plenului Senatului,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Doamna Ministru, Diana-Anda Buzoianu,

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Domnul Viceprim-Ministru, Ministru interimar Barna Tánczos.

Organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativele solicită garanții clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol se preconizează a fi mult mai mare decât totalul sumei stabilite în jalonul din PNRR. Este esențial să se efectueze un studiu de impact economic și să existe o consultare adevărată a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de lege L455/2026.

Atragerea atenției asupra riscurilor economice asociate cu proiectul de lege L455/2026, care vizează Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, este imperativă. Solicitem garanții clare pentru compensarea fermierilor și consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ, pentru a preveni o creștere a prețului alimentelor similar cu cea a carburanților și energiei, provocând crize care pot afecta financiar întreaga populație a României.

Subliniem că nu contestăm obiectivele de mediu ale României, însă în forma actuală, strategia impune un transfer semnificativ al costurilor de conservare asupra fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatației. Această situație riscă să compromită competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în final, securitatea alimentară a țării, provocând, de asemenea, probleme sociale în mediul rural.

Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii acesteia. Parteneriatul presupune o compensare corectă și o consultare reală, nu strictețe impusă fără un suport financiar adecvat.

Analiza noastră evidențiază că presiunile asupra fermierilor și cooperativelor derivă, în mare parte, din obligații europene anulate sau suspendate, în timp ce strategia națională afirmă că nu va crea obligații juridice noi, deși, în viitor, s-ar putea trasa o legătură la aceste constrângeri fără a asigura finanțarea necesară. Prin urmare, solicităm garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și susținută financiar, care să nu afecteze competitivitatea sau să închidă activitatea economică a fermierilor.

Principalele noastre cereri includ:

• realizarea unui studiu de impact economic dedicat sectorului agricol, înainte de adoptarea strategiei;
• asigurarea compensării integrale și garantate pentru orice restricție din surse ce depășesc plafonul Politicii Agricole Comune;
• îmbunătățirea coerenței cu Politica Agricolă Comună și evitarea unei duble reglementări;
• consultarea reală și integrarea propunerilor organizațiilor fermierilor în elaborarea normelor de aplicare;
• transparență, inclusiv publicarea hărților zonelor de restaurare și consultarea publicului înainte de termenul de 1 septembrie 2026.

Reamintim că România folosește aproximativ 0,7 kg de substanță activă pentru medicamentele de plante pe hectar, fiind printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, unde media este de 2,2 kg. Considerăm că orice viitoare țintă de reducere a utilizării medicamentelor pentru plante ar trebui corelată cu media europeană și evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii.

A doua prioritate a acestei săptămâni constă în aprobarea cadrului legislativ pentru remedierea problemelor din sectorul ovin și caprin, care se află în dificultate din cauza unui sistem sanitar-veterinar inexistent și a sancțiunilor colective impuse de Comisie. Oierii resimt un dublu eșec.

În această privință, solicităm:

• un pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin;
• un plan profesionist pentru a depăși criza și a recâștiga încrederea Comisiei Europene, facilitând deblocarea exporturilor de ovine;
• plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea pierderilor economice;
• despăgubiri pentru pierderile cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate.

Ne exprimăm disponibilitatea de a dialoga tehnic cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort, având la bază amendamentele deja transmise. Susținem adoptarea unei strategii echilibrate, echitabile, fundamentate economic și științific, care să protejeze atat biodiversitatea cât și viabilitatea fermelor și cooperativelor din România.

Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei solicitări și rămânem disponibili pentru orice clarificări sau întâlniri de lucru pe marginea proiectelor menționate.

București, 03.08.2026

Organizații semnatare:

1. PRO AGRO – Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
2. LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
3. UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
4. AFF – Asociația Forța Fermierilor
5. APCPR – Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România
6. BOVICOOP – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
7. FCBR – Federația Crescătorilor de Bovine din România
8. ACV – Holstein RO – Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”
9. ACVBR-SIM – Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” tip Simmental
10. AGCTR – Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
11. ACBCR – Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România
12. AFR – Asociația Fermierilor din România
13. FAPPR – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România
14. CFRO – Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
15. ANGUS RO – Asociația Aberdeen Angus România
16. ACEBOP – Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România
17. HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
18. COOP RO – Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România
19. ANTPAR – Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România
20. ADR-FCB – Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
21. Federația Națională ROMOVIS
22. Asociația ȚARA LOVIȘTEI
23. ACO DOBROGEA – Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România
24. FOMR – Federația Oierilor de Munte din România
25. APC – Asociația Profesională a Ciobanilor
26. CAPRIROM – Federația Națională a Crescătorilor de Capre
27. SFPR – Sindicatul Fermierilor Patrioți din România