România are cea mai ieftină benzină din zonă. Până când statul ajunge la pompă
România face o intenționată contrapartidă în industria carburantului, având o situație paradoxală: în timp ce consumatorii beneficiază de prețuri accesibile pentru benzină atunci când nu sunt incluse impozitele, la pompă, aceasta devine cea mai scumpă din regiune. La 31 iulie 2026, prețul benzinei în România era de 1,785 euro/litru, în comparație cu 1,540 euro în Bulgaria, 1,666 euro în Ungaria și 1,667 euro în Polonia. În mod similar, motorina se poziționa la 1,984 euro/litru, fiind și aceasta cea mai costisitoare în contextul regional.
Analiza prețurilor la pompă
Pentru a înțelege fluctuațiile de preț, o privire asupra detaliilor fiscale este esențială. Potrivit datelor din aceeași zi, prețul mediu al benzinei la pompă în România depășește cu 3% prețul din Cehia și cu până la 14% pe cel din Bulgaria. Aceasta sugerează nu doar o discrepanță în prețuri, ci și o falie între prețul real al produsului și cel perceput de consumator.
Componenta fiscală a prețului
Înainte de adăugarea accizelor și a TVA-ului, benzina costă în România doar 0,890 euro/litru, ceea ce o face mai ieftină în comparație cu Ungaria (0,916 euro), Bulgaria (0,920 euro) și Polonia (0,934 euro). În contrast, taxarea directă pe litru atinge un total de 0,895 euro, ceea ce depășește chiar valoarea comercială a carburanților.
Impactul fiscal asupra consumatorilor
Practic, din costul final de 1,785 euro/litru, mai mult de jumătate se duce către stat, subiect de controversă și indignare în rândul consumatorilor. Așadar, pentru un rezervor de 50 de litri, un consumator român cheltuie cu 12,25 euro mai mult decât un bulgar, nu pentru că produsul ar fi mai scump în sine, ci din cauza unei fiscalități excesive.
Efectul cumulativ al accizelor
Un aspect esențial rar discutat este cum TVA-ul se aplică și pe acciză, generând un efect de disparitate în costurile suportate de români. Acest mecanism fiscal face ca orice majorare a accizei să determine nu doar o creștere a prețului carburantului, ci și o colectare mai mare de TVA, avantajul revenind tot statului în povara financiară pe care o suportă cetățenii.
România și combustibilii: o dilema fiscală
Deși se invocă frecvent diverse motive pentru fluctuațiile prețurilor la carburant — de la costul internațional al petrolului până la problemele rafinăriilor — cifrele din 31 iulie 2026 demonstrează că cauza principală a scumpirii abia dacă găsește explicații în mediul economic global. Având cea mai ieftină benzină fără taxe, România trebuie să regândească abordarea sa fiscală, înlocuind un sistem care transformă un preț competitiv într-unul dintre cele mai costisitoare, doar prin intermediul taxării.
Concluzie
Românii nu plătesc scump din cauza unei penurii de produs, ci din cauza accizelor și a TVA-ului aplicate excesiv. Această realitate economică trebuie să devină subiect de dezbatere publică, pentru ca decidenții să reevalueze strategia fiscală asupra carburantului, având în vedere impactul său semnificativ asupra bugetului zilnic al cetățeanului.
Dumitru Chisalita, Președinte AEI
