Campanie ORL: respirația orală și sforăitul, semnale frecvente în cabinete
Șapte din zece copii și șase din zece adulți care ajung în cabinetele Rețelei de Clinici ORL Dr. Daniela Ionescu prezintă respirație orală sau semne sugestive pentru tulburări respiratorii în timpul somnului. Rețeaua lansează campania „Privește-l când doarme”, prin care atrage atenția părinților asupra unor manifestări adesea trecute cu vederea: sforăitul, respirația pe gură, somnul agitat, pauzele de respirație și oboseala sau iritabilitatea din timpul zilei.
Nediagnosticate și netratate, aceste probleme pot afecta calitatea somnului, comportamentul, atenția și dezvoltarea copilului. „Părinții observă de multe ori că cel mic sforăie, doarme cu gura deschisă sau se foiește toată noaptea, dar pot considera că sunt doar obiceiuri sau particularități ale somnului. Uneori, în spatele acestor semne se află o problemă respiratorie care merită investigată”, explică Dr. Daniela Ionescu, fondatoarea rețelei.
Semnele care justifică o discuție cu medicul
Campania îi încurajează pe părinți să observe cum respiră copilul în timpul nopții, dar și cum se simte în timpul zilei. Printre semnele care justifică o discuție cu medicul se numără sforăitul frecvent, respirația pe gură, pauzele de respirație observate în somn, somnul agitat, trezirile repetate sau transpirația excesivă, pozițiile neobișnuite de somn, oboseala, iritabilitatea sau dificultățile de concentrare, dificultățile de respirație pe nas și infecțiile ORL repetate.
Respirația pe gură, atunci când devine un obicei și persistă în timp, poate influența modul în care se dezvoltă fața și maxilarele copilului. Poziția limbii și felul în care lucrează mușchii feței se pot modifica, iar în unele cazuri pot apărea un maxilar superior mai îngust, cerul gurii mai înalt sau probleme de mușcătură.
Date internaționale privind tulburările respiratorii în somn
Ghidul British Thoracic Society din 2023 estimează că tulburările respiratorii asociate somnului pot afecta până la 11% dintre copii și pot avea consecințe asupra calității somnului, comportamentului, funcțiilor cognitive și performanței școlare. Un ghid clinic publicat în 2024 de American Thoracic Society estimează că apneea obstructivă în somn afectează până la 5% dintre copiii din Statele Unite și arată că până la 40% dintre copii pot prezenta în continuare apnee obstructivă după îndepărtarea amigdalelor și vegetațiilor adenoide.
O estimare publicată în 2025 în revista Respiratory Medicine arată că aproximativ 83,7 milioane de adulți din Statele Unite, cu vârste de cel puțin 20 de ani, ar fi avut apnee obstructivă în somn în 2024, echivalentul a 32,4% din populația adultă analizată. Peste 60% dintre femeile din România care se prezintă la medic pentru somn neodihnitor, oboseală sau insomnie ajung în cabinet fără să suspecteze o cauză respiratorie, iar la mai mult de 1 din 3 paciente sforăitul sau apneea sunt descoperite abia după evaluare ORL și testare specifică. Doar 15–20% dintre femei asociază spontan calitatea slabă a somnului cu respirația.
La nivel mondial, apneea obstructivă în somn afectează până la 22,5% dintre femei, iar o analiză pe 75.024 de pacienți arată că femeile au înregistrat costuri medicale și sociale mai mult decât duble înainte de diagnostic și un risc de mortalitate cu 28% mai mare comparativ cu femeile fără apnee. „60% dintre adulții care ajung la noi acuză stări de oboseală persistentă, somnolență în timpul zilei sau dificultăți de concentrare, manifestări care pot avea legătură cu apneea obstructivă în somn”, adaugă Dr. Daniela Ionescu.
Parteneriat ORL – ortodonție pentru evaluarea copiilor
Pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor care prezintă respirație orală, sforăit sau suspiciune de tulburări respiratorii în somn, rețeaua dezvoltă un parteneriat cu mai multe clinici specializate în medicină dentară și ortodonție. Medicul ORL investighează permeabilitatea căilor respiratorii și posibilele cauze ale obstrucției, în timp ce medicul ortodont evaluează dezvoltarea maxilarelor, ocluzia dentară și particularitățile structurale relevante pentru funcția respiratorie.
„Un copil care respiră greu nu are nevoie de evaluări izolate, ci de o perspectivă comună asupra problemelor care îi pot influența respirația și dezvoltarea. Nu este vorba despre înlocuirea unei specialități cu alta, ci despre colaborarea lor în beneficiul copilului”, explică Dr. Daniela Ionescu. Parteneriatul urmărește o evaluare completă, identificarea timpurie a problemelor, clarificarea cauzelor posibile, recomandări coordonate și un plan adaptat fiecărui pacient.
