Deputatul Florin Pușcașu cere premierului să explice cine răspunde pentru întârzierile la noi surse de energie
Deputatul AUR de Suceava, Florin Pușcașu, i-a adresat premierului Luca Niculescu o interpelare prin care solicită să spună cine răspunde pentru întârzierile istorice privind deschiderea unor noi surse de energie în România. Solicitarea vine în contextul în care, în ultima perioadă, aportul vântului a devenit principala sursă de energie electrică, pe fondul unei perioade de toamnă mai rece, fără nuclear și cu apă și soare puține.
Potrivit datelor prezentate în interpelare, în perioada 15-29 octombrie, timp de două săptămâni, eolianul a fost prima sursă de generare de energie electrică din România în jumătate din timp. Calculul a fost făcut pe baza comparațiilor de putere medie zilnică debitată în Sistemul Energetic Național între sursele de generare din România în această perioadă. Ca medie a intervalului analizat, turbinele eoliene au asigurat o putere medie zilnică în sistem de 1.244 MW, apropiată de cea a celor două reactoare nucleare, care au împreună 1.400 MW brut.
Cea mai mare putere medie zilnică a turbinelor eoliene a fost înregistrată în data de 19 octombrie, cu 2.546 MW putere medie debitată, departe față de aproximativ 1.300 MW cât au avut în acea zi centralele hidro și cele pe gaze, următoarele surse. Eolienele au asigurat atunci aproape 40% din producția națională de energie și 41% din consum, iar România a fost exportator net de energie electrică, cu 275 MW putere. La polul opus, în data de 25 octombrie, aportul eolian a scăzut la doar 3% din consum și 4% din producție, iar importul mediu al zilei a fost la aproape 1.200 MW. Capacitatea instalată în eolian în România este de 3.300 MW.
În interpelare se arată că statul român a investit sume masive în trecut în hidrocentrale, însă lucrările au fost sistate fie din lipsă de fonduri, fie din cauza declarării zonelor respective drept arii protejate. Recent, Parlamentul a adoptat modificări legislative pentru deblocarea a șapte proiecte hidroenergetice strategice. Printre acestea se numără Răstolița, în județul Mureș, finalizat în proporție de peste 90%, dar blocat succesiv în instanță din cauza impactului asupra mediului, și Bumbești – Livezeni, în Defileul Jiului, finalizat în proporție de aproape 98%, cu peste 160 de milioane de euro deja investiți.
Alte proiecte menționate sunt Pașcani, pe râul Siret, o investiție începută în 1985 și realizată în proporție de circa 80%, tehnic nefinalizată de peste 40 de ani, Surduc – Siriu, pe râul Bâsca, lăsat în paragină sau cu ritm de execuție extrem de lent, Cerna – Belareca, sistat în faze parțiale de execuție, Cornetu – Avrig / Căineni, amenajare pe râul Olt cu lucrări începute și neterminate, și Cerna – Motru – Tismana, extinderi ale complexului hidroenergetic care nu au mai primit finanțare guvernamentală susținută timp de decenii.
Deputatul semnalează că România are la dispoziție miliarde de euro destinate tranziției energetice și producției de energie regenerabilă, însă absorbția efectivă în zona hidro este îngreunată. În cazul Fondului pentru Modernizare al UE, România a primit aprobări pentru tranșe de sute de milioane de euro, cu peste 1,3 miliarde de euro alocate per total pe diverse axe energetice, destinate stocării și energiei verzi, dar banii au fost cheltuiți extrem de lent din cauza lipsei proiectelor mature și a ghidurilor de finanțare întârziate. Hidrocentralele sunt capabile să asigure cel mai mic cost de producție pentru energia electrică din România și pot contribui la ieftinirea energiei electrice pentru populație și companii.
Interpelarea abordează și închiderea centralelor pe cărbune, descrisă ca unul dintre cele mai costisitoare subiecte economice și strategice pentru România. Potrivit documentului, această tranziție nu a adus doar pierderi financiare directe, ci a pus sub presiune securitatea energetică a țării. România a închis treptat mii de megawați în ultimul deceniu fără a pune la timp capacități echivalente în loc, iar închiderea accelerată a grupurilor energetice pe cărbune a lăsat goluri uriașe în perioadele de vârf de consum, iarna sau în timpul secetelor severe care afectează hidrocentralele. Pentru a evita un colaps total al rețelei, România a devenit dependentă de importurile de energie electrică din țările vecine, energie care, în momentele critice, este adesea extrem de scumpă, generând ieșiri masive de capital din economie și umflând facturile consumatorilor.
Față de această situație, deputatul Florin Pușcașu i-a adresat premierului două întrebări: dacă are în vedere trimiterea Corpului de Control al Primului-Ministru pentru stabilirea vinovaților privind afectarea securității energetice a României și la ce dată va deschide noi capacități de producere a energiei.
