Deputatul Pușcașu cere renegocierea cu UE pentru redeschiderea capacităților pe cărbune
Deputatul AUR de Suceava, Florin Pușcașu, i-a adresat o interpelare premierului interimar Ilie Bolojan, solicitându-i să renegocieze cu Uniunea Europeană redeschiderea capacităților pe cărbune ale României până la depășirea crizei energetice.
Parlamentarul a arătat că statul român a investit sume masive în trecut în hidrocentrale, însă lucrările au fost sistate fie din lipsă de fonduri, fie din cauza declarării zonelor respective drept arii protejate.
Proiecte hidroenergetice blocate și fonduri europene absorbtite lent
Pușcașu a menționat că Parlamentul a adoptat recent modificări legislative pentru deblocarea a șapte proiecte hidroenergetice strategice: Răstolița (Mureș), finalizat în proporție de peste 90%, dar blocat în instanță din cauza impactului asupra mediului; Bumbești – Livezeni (Defileul Jiului), finalizat în proporție de aproape 98%, cu peste 160 de milioane de euro investiți; Pașcani (Siret), început în 1985 și realizat în circa 80%; Surduc – Siriu (Bâsca); Cerna – Belareca; Cornetu – Avrig / Căineni (Olt); și Cerna – Motru – Tismana.
Deputatul a explicat că România are la dispoziție miliarde de euro destinate tranziției energetice, dar absorbția în zona hidro este îngreunată. Din Fondul pentru Modernizare al UE, România a primit aprobări pentru tranșe de sute de milioane de euro, peste 1,3 miliarde de euro alocate per total pe diverse axe energetice, dar banii au fost cheltuiți extrem de lent din cauza lipsei proiectelor mature și a ghidurilor de finanțare întârziate.
De asemenea, din fondurile PNRR, capitolul REPowerEU, există bugete masive pentru creșterea independenței energetice, însă legislația de mediu strictă de la nivel european împiedică folosirea banilor UE pentru finalizarea centralelor vechi din ariile protejate.
Pierderea independenței energetice și dependența de importuri
Pușcașu a susținut că închiderea centralelor pe cărbune a reprezentat unul dintre cele mai costisitoare subiecte economice și strategice pentru România. Potrivit acestuia, tranziția a pus sub presiune securitatea energetică a țării, România devenind importator net de energie.
El a arătat că țara a închis treptat mii de megawați în ultimul deceniu fără a pune la timp capacități echivalente în loc, iar închiderea accelerată a grupurilor pe cărbune a lăsat goluri în perioadele de vârf de consum, cum ar fi iarna sau în timpul secetelor severe care afectează hidrocentralele.
Pentru a evita un colaps al rețelei, România a devenit dependentă de importurile de energie din țările vecine, energie care în momentele critice este adesea extrem de scumpă, generând ieșiri masive de capital și umflând facturile consumatorilor.
Complexul Energetic Oltenia, competitiv pe piața energiei
Deputatul a subliniat că Complexul Energetic Oltenia a fost împovărat cu certificatele de emisii de CO2, dar astăzi este competitiv pe piața energiei. Compania a lansat cinci oferte de vânzare de energie electrică, profil bandă, cu livrare între 1 ianuarie și 31 decembrie 2027, pe piața de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM.
În total, compania a scos la licitație un volum de aproape 263 GWh, cu livrare în tot anul viitor, la un preț cerut de 750 de lei/MWh. Toată energia a fost vândută, semn că piața așteaptă un preț în creștere pentru produsul „calendar 2027”.
Interpelarea către premierul interimar
Pușcașu a formulat întrebarea retorică unde ar fi fost România astăzi dacă ar fi negociat precum Germania și Polonia menținerea capacității energetice active bazate pe cărbune, prin derogări directe și motive de securitate națională.
În final, deputatul i-a adresat premierului interimar următoarea interpelare: „La ce dată veți renegocia cu UE deschiderea capacităților pe cărbune ale României până la depășirea crizei energetice?”
