Normarea dosarelor în instanțe: ce se schimbă și cum funcționează repartizarea
Mecanismul de normare a dosarelor urmărește gestionarea eficientă a volumului de activitate al instanțelor, cu menținerea calității actului de justiție. Potrivit hotărârii nr. 1734 din 9 septembrie 2026, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, aplicarea acestuia trebuie să asigure gestionarea transparentă și previzibilă a fluxului de dosare, cu respectarea liberului acces la justiție. Practic, mecanismul stabilește câte dosare poate prelua într-o zi o instanță, în funcție de numărul de judecători.
Cum se calculează capacitatea unei instanțe
Procesarea dosarelor unei instanțe se realizează pornind de la numărul de dosare pe care un judecător îl poate soluționa într-un an. Capacitatea anuală de referință diferă în funcție de categoria instanței: 288 de dosare pe judecător pe an la judecătorii, 192 de dosare pe judecător pe an la tribunale și 119 dosare pe judecător pe an la curțile de apel.
Capacitatea zilnică a fiecărei instanțe este calculată în timp real de sistemul informatic. Aceasta se stabilește prin înmulțirea capacității anuale de soluționare aferente unui judecător cu numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate și împărțirea rezultatului la numărul de zile calendaristice ale anului.
La calcularea numărului de judecători activi nu sunt luați în considerare cei care lipsesc temporar din instanță mai mult de 60 de zile calendaristice consecutive, inclusiv din cauza concediilor. În cazul judecătorilor degrevați, capacitatea de soluționare a dosarelor se reduce cu 50%. Fiecare instanță actualizează evidența judecătorilor activi ori de câte ori apar schimbări.
Cum sunt gestionate dosarele care depășesc capacitatea instanței
Dosarele care depășesc capacitatea zilnică disponibilă a instanței sunt înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, pe liste separate pentru fiecare grupă de cauze, pentru a fi repartizate ulterior. Înscrierea se face în ordinea înregistrării dosarelor. Pentru dosarele declinate sau strămutate de la altă instanță, se ia în calcul data înregistrării la prima instanță sesizată.
Pașii repartizării dosarelor
Pasul 1: Toate actele de sesizare primite într-o zi sunt înregistrate și primesc un număr în sistemul informatic ECRIS.
Pasul 2: După înregistrarea tuturor actelor din ziua respectivă, aplicația informatică identifică dosarele care se încadrează în capacitatea zilnică disponibilă a instanței și pe cele care vor fi repartizate ulterior.
Pasul 3: Dosarele care se încadrează în capacitatea disponibilă sunt repartizate în următoarea zi lucrătoare. Prin excepție, cauzele prioritare și cele excluse de la aplicarea mecanismului sunt repartizate imediat, pe măsură ce sunt înregistrate.
Pasul 4: Dosarele care nu pot fi repartizate sunt înscrise în Registrul de gestionare a fluxului de cauze. În ECRIS, acestea sunt asociate unui complet administrativ cu aceeași denumire, pentru a fi repartizate ulterior.
Dacă aplicația informatică nu funcționează, până la remedierea problemei sunt folosiți parametrii din ultima zi în care aplicația a funcționat.
Platforma CSM de estimare a timpului de repartizare
Instrumentul estimează orientativ perioada până la repartizarea unui dosar nou către un complet de judecată. Nu estimează durata totală a procesului și nici data primului termen de judecată.
Când poate fi repartizat cu prioritate un dosar aflat în așteptare
CSM precizează că dosarele prioritare sunt repartizate în ziua înregistrării, chiar dacă se depășește capacitatea zilnică a instanței. Acestea sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice. Lista cauzelor prioritare se găsește în Anexa nr. 2 și este actualizată periodic de Secția pentru judecători a CSM.
Președintele instanței sau al secției poate decide, în mod excepțional, repartizarea cu prioritate a unui dosar aflat în registru, chiar dacă acesta nu face parte din categoria cauzelor prioritare. Măsura poate fi luată la cererea unei părți, a Ministerului Public sau din proprie inițiativă. Această posibilitate există atunci când întârzierea ar putea afecta exercitarea unor drepturi fundamentale, pentru a preveni prejudicii grave, iminente sau ireparabile, pentru a limita efectele unor prejudicii grave deja produse ori în alte situații obiective similare.
Cum se compară volumul de dosare din România cu media europeană
Pentru a compara sistemul judiciar românesc cu cele europene, numărul judecătorilor și al dosarelor este raportat la populație. Se folosește ca reper media europeană calculată fără România, pentru ca aceasta să nu influențeze valoarea cu care este comparată.
Potrivit documentului, România înregistrează 8,42 dosare civile și comerciale litigioase de primă instanță la 100 de locuitori, față de media europeană de 1,97. Calculul volumului total de dosare include cauzele civile și comerciale litigioase, administrative și penale, atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
