LEGI FONDAMENTALE PENTRU BIODIVERSITATE ÎN ROMÂNIA
La data de 6 august 2026, Parlamentul României a adoptat, într-o ședință extraordinară, Legea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, un moment crucial care promite să redefinească agricultultura românească. Această legislație nu doar că deschide calea pentru deblocarea unei tranșe de 972 de milioane de euro din PNRR, dar, în același timp, subliniază interdependența dintre protecția mediului și subvenționarea fermelor. Totuși, analiza detaliată a acestui act normativ relevă un paradox: în ciuda recunoașterii oficiale a agriculturii ecologice ca soluție pentru salvarea biodiversității, ambițiile politice interne rămân modeste comparativ cu standardele europene.
CONSENSUL LEGISLATIV: COMPROMISURI ȘI IMPLICAȚII
Drumul legislativ spre această strategie nu a fost deloc simplu. Aprobat inițial pe 23 iulie 2026 printr-o Hotărâre de Guvern, documentul a fost retras doar câteva zile mai târziu, ca urmare a solicitării Comisiei Europene pentru o lege mai stabilă din punct de vedere juridic. Acest document, care a fost repus pe masa parlamentarilor în regim de urgență, a suferit modificări semnificative sub influența lobby-ului sectorului agricol convențional. Dacă forma inițială prevedea o reducere concretă de 50% a pesticidelor și fertilizanților, versiunea finală a transformat această țintă într-o simplă obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
CRUCIALITATEA NORMELOR DE APLICARE
Din perspectiva Asociației INTER-BIO și a forului european IFOAM Organics Europe, acest compromis ridică mari semne de întrebare privind viitorul raportărilor către Bruxelles. Cum poate fi evaluat „riscul” fără o reducere reală a substanțelor utilizate în agricultură? Răspunsul este clar: cea mai eficientă metodă de a reduce riscurile chimice este extinderea suprafețelor agricole ecologice, unde pesticide și fertilizatori sunt interzise. Este imperativ ca noile norme care vor guverna aplicarea legii să susțină fermierii ecologici ca parteneri esențiali, evitând o abordare care ar putea duce la abandonarea terenurilor în zone defavorizate.
IMPACTUL FINANCIAR ȘI MĂSURILE NECESARE
Adoptarea Legii Biodiversității reprezintă o oportunitate crucială nu doar pentru bugetul național, ci și pentru dezvoltarea agricolă a țării. Totuși, INTER-BIO a subliniat că, fără stimulente clare și sprijin concret din fondurile de biodiversitate, România se va menține la un nivel de exportator de materie primă, ratând astfel tranziția care ar putea transforma agricultura autohtonă. Astfel, măsuri precum investițiile în logistică pentru centrele de procesare și sortare, introducerea unor cote pour produse ecologice în instituțiile publice, și publicarea unor date transparente privind suprafețele bio sunt esențiale pentru a stimula dezvoltarea sectorului ecologic.
PRIORITĂȚI PENTRU VIITOR
Este imperios necesar ca fondurile din PNRR să fie direcționate eficient către fermierii care implementează practici ecologice. Aceștia nu trebuie să fie doar subiecți ai unor strategii elaborate, ci parteneri activi în procesul de restaurare a biodiversității. Costin Lianu, președintele INTER-BIO, a explicat că, fără o schimbare reală și măsuri concrete, România va continua să piardă teren în fața altor state membre UE care au adoptat deja măsuri de succes pentru creșterea supersficialelor agricole ecologice.
CONCLUZII ȘI APPEL PENTRU ACȚIUNE
România are oportunitatea de a deveni un lider regional în agroecologie, însă acest lucru se va putea realiza doar prin sprijinul adevărat pentru agricultorii ecologici și prin consolidarea strategiilor care promovează biodiversitatea, nu prin măsuri de compromis ce riscă să submineze eforturile de protecție a mediului. Este timpul ca banii europeni să fie utilizați pentru un impact real, sprijinind fermierii în tranziția către metode de producție ecologice, necesare pentru salvarea naturii și a viitorului ecologic al țării.
