Justiția românească versus modele occidentale în cazurile de șofat sub influența drogurilor
Reținerea actorului Toma Cuzin, cunoscut pentru rolul „Firicel” din serialul „Las Fierbinți”, după ce a provocat un accident rutier în județul Teleorman fără a deține permis de conducere și fiind pozitiv la cocaină și canabis, readuce în discuție modul în care sistemul judiciar român tratează infracțiunile legate de consumul de substanțe interzise la volan.
Potrivit specialiștilor citați, simpla deschidere a unui dosar penal nu este suficientă în astfel de cazuri, în lipsa unui tratament care să abordeze dependența. Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei, a explicat că asocierea dintre cocaină și canabis ascunde frecvent un ciclu de adicție, în care stimulentul oferă energie, iar canabisul calmează efectele pentru a evita sevrajul. El a subliniat necesitatea unei strategii naționale bazate pe trei piloni egali și finanțați corespunzător: prevenire, combatere și tratament medical.
Psihologul Mihai Copăceanu a arătat că adicția implică mecanisme neurobiologice care anulează voința individuală, ceea ce înseamnă că pedeapsa juridică trebuie dublată obligatoriu de diagnosticare clinică, nu doar de stigmatizare publică.
Modele de intervenție în alte state
În Statele Unite, instanțele pot impune persoanelor care conduc sub influența substanțelor programe speciale de reabilitare și testare periodică. Britney Spears a fost obligată să finalizeze astfel de programe, procurorii urmărind vindecarea pe termen lung, nu doar sancțiunea imediată.
În Marea Britanie, cântărețul George Michael a primit muncă în folosul comunității și ulterior închisoare cu executare. Instanțele britanice impun de regulă un program obligatoriu de dezintoxicare ca parte a sentinței comunitare.
În Germania, redobândirea permisului de conducere este imposibilă fără trecerea unor evaluări psihometrice riguroase și parcurgerea unui tratament medical certificat.
Aceste exemple conturează o diferență semnificativă față de practica din România, unde reabilitarea nu este integrată sistematic în pedeapsa aplicată pentru infracțiuni rutiere legate de consumul de droguri.
