Doina Ruști, trei zile de întâlniri la Iași: literatură, iubire și imaginar balcanic
Scriitoarea Doina Ruști va fi prezentă la Iași între 18 și 20 noiembrie 2026, pentru o serie de trei întâlniri dedicate operei sale, imaginarului balcanic și literaturii fantastice. Evenimentele sunt organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național din Iași și Universitatea Națională de Arte „George Enescu”.
În centrul dialogurilor se vor afla identitatea balcanică, literatura fantastică și romanele recente ale autoarei. Orașul Iași ocupă un loc central în romanul „Nas de bulgar” (Humanitas, 2026), o scriere confesivă despre iubire și descoperirea identității, care continuă povestea din „Ferenike” (2025). Anii studenției ieșene devin astfel materie epică, iar romanul este și un elogiu adus școlii ieșene, în special filologiei clasice.
Dialog public la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Prima întâlnire va avea loc miercuri, 18 noiembrie, la ora 18, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Corp A. În deschidere va vorbi prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul universității. Întâlnirea va reuni profesori, intelectuali ieșeni, studenți, elevi și membri ai cluburilor de lectură și se va desfășura în formula unui dialog moderat de prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, de la Facultatea de Filosofie.
Alături de scriitoare se vor afla conf. univ. dr. Livia Iacob, de la Facultatea de Litere, conf. univ. dr. Ionuț Nistor, de la Facultatea de Istorie, și conf. univ. dr. Roxana Curcă, de la Facultatea de Litere. Sunt invitați, de asemenea, personalități din lumea literară ieșeană, între care Cassian Maria Spiridon, Lăcrămioara Petrescu, Mihaela Paraschiv, Claudia Târnăuceanu, Emanuela Ilie, Ioana Soreanu, Florina Năstase, Oana Lazăr și Dana Bădulescu.
„Balcanismul este pentru mine o filozofie a mixturii, din care s-a ridicat imaginarul nălucilor și nesfârșita lor politropie”, a declarat Doina Ruști. Autoarea a explicat că o interesează identitatea balcanică pentru că este fluidă, amenințată și plină de resturi istorice: „În spațiul balcanic nu pui niciodată punct. Prin moștenirile latine, balcanismul integrează istoria în actul imediat, într-un prezent infinit, care a diluat gravitatea. Chiar și pe cea față de strămoși.”
Întâlniri cu elevii și cu studenții ieșeni
Joi, 19 noiembrie, la ora 13.30, Doina Ruști se va întâlni cu elevii Colegiului Național din Iași, unde va discuta despre romanele sale recente „Matuf, peruchierul” și „Nas de bulgar”, apărute la Editura Humanitas în 2026.
Vineri, 20 noiembrie, la ora 12.00, scriitoarea este invitată la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, pentru o conferință despre dimensiunea balcanică a operei sale. Evenimentul face parte din cea de-a II-a ediție a colocviului „Interferențe balcanice în muzică și artă”.
O operă marcată de imaginarul balcanic
Doina Ruști s-a născut la Comoșteni, pe 15 februarie 1957, în sudul țării, dar și-a petrecut anii formării intelectuale la Iași, unde a absolvit secția de limbi clasice a Liceului „Garabet Ibrăileanu” (1976) și Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (1980).
Romanul său de referință este „Fantoma din moară” (Polirom, 2008), ficțiune despre comunismul românesc, apreciată de critică și analizată în studii academice. În aceeași zonă tematică se înscriu „Ferenike” (Humanitas, 2025) și „Nas de bulgar” (Humanitas, 2026).
Prin trilogia fanariotă — „Manuscrisul fanariot”, „Mâța Vinerii” și „Homeric” —, Doina Ruști reconstruiește imaginarul Bucureștiului balcanic din secolul al XVIII-lea, într-o formulă fabulatorie, originală. „Mâța Vinerii”, cel mai tradus roman al trilogiei, a apărut în limba engleză cu titlul „The Book of Perilous Dishes” (Londra, 2022), fiind recomandat de Historical Novel Society. În continuarea acestor romane, autoarea a publicat peste 300 de povestiri de inspirație balcanică, unele apărute și în traducere. Revista americană Conjunctions a publicat recent povestirea „The Wallachian Hound”.
Printre cărțile sale cele mai cunoscute se numără și „Lizoanca la 11 ani” (Trei, 2009), roman despre copilărie și degradarea morală dintr-un mic sat românesc, comparat, ca stil, cu „Ciuma” lui Camus și cuprins în mai multe programe universitare europene. A mai publicat „Zavaidoc în anul iubirii” (2024), „Paturi oculte” (2020) și două romane YA, „Platanos” și „Sălbatica”. Cel mai recent roman al său este „Matuf, peruchierul” (Humanitas Junior, 2026).
Scrierile sale au fost traduse în 18 limbi, însumând peste 40 de titluri publicate în traducere. A primit, între altele, Premiul Uniunii Scriitorilor (Asociația București, 2007), Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009) și Premiul Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru carte tradusă (2018). Este profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizații universale.
