O crimă regală care a schimbat istoria Angliei: sfârșitul violent al lui Eduard al II-lea
În noaptea de 21 septembrie 1327, la Castelul Berkeley din Gloucestershire, regele Eduard al II-lea al Angliei a fost ucis într-un mod care avea să rămână în istorie ca una dintre cele mai crude crime regale. Evenimentul a marcat finalul unei domnii controversate și începutul unei noi etape în istoria monarhiei engleze.
Eduard al II-lea fusese înlăturat de la putere de soția sa, regina Isabela, și de amantul acesteia, Roger de Mortimer. Descris ca fiind chipeș, dar slab și dominat de favoriții săi bărbați, regele continua să reprezinte o amenințare pentru uzurpatori, chiar și în calitate de prizonier. Fusese mutat de la Londra la Castelul Berkeley, unde era păzit de Sir Thomas Gurney, Sir John Maltravers și William Ogle.
Condiții inumane și o execuție ritualică
Temnicerii au încercat inițial să-l slăbească pe rege închizându-l într-o încăpere mică și rece și hrănindu-l prost, sperând că va muri din cauze naturale. Constituția solidă a regelui le-a dejucat însă planurile, iar acesta nu a dat semne de boală. În noaptea de 21 septembrie, trei acoliți ai reginei au pătruns în celula lui Eduard în timp ce dormea și l-au imobilizat de pat cu ajutorul unei mese.
Unul dintre ei i-a introdus o frigare încinsă prin anus, provocându-i arsuri interne mortale. Metoda de execuție, deosebit de crudă, a servit ca o parodie funestă la adresa presupusei homosexualități a regelui, lăsând însă trupul neatins pentru a putea fi expus examinării publice. Moartea a fost prezentată oficial ca fiind cauzată de o îmbolnăvire subită.
Consecințe politice și răzbunarea fiului
Decesul lui Eduard al II-lea i-a permis reginei Isabela să conducă statul ca regentă pentru fiul ei în vârstă de 14 ani, Eduard al III-lea, împreună cu Roger de Mortimer, care exercita regența neoficial. Tânărul rege nu a înțeles însă ura profundă pe care o simțea față de uzurpatori și nici voința sa crescândă de a prelua puterea.
Patru ani mai târziu, când a ajuns la majorat, Eduard al III-lea și-a trimis mama în domiciliu forțat și a ordonat execuția rezervată trădătorilor pentru Mortimer, care a fost spânzurat, târât de cai și tăiat în patru. Astfel, fiul și-a răzbunat tatăl și a restabilit autoritatea coroanei.
De la martiriu la capodoperă arhitecturală
Deși Eduard al II-lea realizase puține lucruri notabile în timpul vieții, asasinarea sa oribilă a dus, paradoxal, la ridicarea uneia dintre cele mai impunătoare clădiri din Anglia. Călugării de la Gloucester l-au tratat ca pe un martir, iar mormântul său a devenit rapid un loc de pelerinaj. Ofertele uriașe lăsate de pelerini le-au permis călugărilor să reconstruiască catedrala în stil gotic, primul și cel mai măreț exemplu de acest gen din țară.
Astfel, moartea violentă a unui rege contestat a lăsat în urmă nu doar o rană în istoria monarhiei, ci și o moștenire arhitecturală care dăinuie și astăzi.
