Analiză XTB: AI ar putea elimina locuri de muncă, dar nu compensează declinul demografic

X Simona
4 Min Read

Inteligența artificială și piața muncii: România, cea mai puțin expusă țară din Europa

România înregistrează cea mai mică pondere a angajaților care lucrează în ocupații expuse inteligenței artificiale generative dintre cele 28 de state europene analizate, potrivit unei cercetări realizate de analiștii XTB. Cu toate acestea, reducerea necesarului de forță de muncă produsă de AI nu ar fi suficientă pentru a compensa efectul declinului demografic. Până în 2035, reducerea populației active ar putea reprezenta o presiune mai mare asupra pieței muncii decât numărul posturilor eliminate de automatizare.

România, cel mai puțin expusă la AI

Potrivit analizei, 24% dintre angajații din România lucrează în ocupații ale căror sarcini pot fi preluate, cel puțin parțial, de inteligența artificială generativă. Este cea mai redusă valoare dintre țările incluse în analiză și se situează sub nivelurile din Islanda, Letonia și Cehia. Media UE este de 32%. La polul opus, Luxemburg ajunge la o expunere de 48%, iar Țările de Jos la 39%. În majoritatea celorlalte state, ponderea angajaților expuși se situează între aproximativ 29% și 35%.

Analiștii XTB subliniază că expunerea nu trebuie confundată cu dispariția locurilor de muncă. Indicatorul arată proporția angajaților care lucrează în ocupații în care AI poate prelua o parte dintre sarcini. În multe cazuri, efectul probabil este schimbarea modului de lucru și a structurii sarcinilor, nu eliminarea completă a postului.

Demografia, o presiune mai mare decât AI

În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă care ar putea dispărea din cauza AI rămâne relativ redus, de cel mult aproximativ 2% din total. În România, însă, problema mai mare ar putea fi lipsa oamenilor disponibili pentru a ocupa posturile rămase. Până în 2035, după luarea în calcul atât a locurilor de muncă eliminate și create de AI, cât și a reducerii populației de vârstă activă, deficitul de forță de muncă ar putea ajunge la aproximativ 7,7% din numărul actual de locuri de muncă. Cu alte cuvinte, AI ar putea reduce o parte din necesarul de angajați, dar nu suficient pentru a compensa efectul declinului demografic.

Ce ocupații sunt vizate

Cele mai expuse sunt ocupațiile în care o parte importantă a activității este repetitivă și poate fi preluată de AI. Exemplele includ introducerea datelor și activitatea tip call center. În schimb, ocupațiile care implică activități manuale, cele din fabrici, operarea utilajelor sau asamblarea nu par a fi amenințate direct de AI în aceeași măsură. Totuși, impactul indirect poate deveni relevant pe termen mai lung, mai ales prin combinarea și mai mult a AI cu robotica și automatizarea producției.

Primii afectați: tinerii care intră pe piața muncii

Un risc important, care nu este surprins complet de cifrele analizate de XTB, îl reprezintă impactul asupra pozițiilor entry-level. Un studiu Stanford din 2025 arată că, în Statele Unite, numărul tinerilor de 22–25 de ani care lucrează în profesiile cele mai expuse AI a scăzut cu 13%, în timp ce pentru angajații mai în vârstă situația a rămas stabilă. Explicația este că sarcinile simple, prin care tinerii învață meseria la început de carieră, sunt printre primele care pot fi preluate de AI.

Analiza XTB subliniază că discuția despre impactul AI asupra locurilor de muncă nu poate fi redusă la întrebarea „câte joburi vor dispărea?”. Tehnologia va elimina unele activități, însă va crea altele și va crește productivitatea în anumite domenii.

Share This Article