Pădurile și lemnul țin bilanțul climatic al României
România are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de seră pe locuitor dintre statele comparate, potrivit datelor Eurostat, ale Agenției Europene de Mediu și ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026. Nivelul este de 3,4 tone CO2e, față de 6,2 tone media UE. Performanța este susținută în principal de păduri, arată reprezentanții Asociației Societăților Forestiere din România (ASFOR).
Fără contribuția sectorului LULUCF – utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură – emisiile României ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor. Sectorul absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, circa 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene, deși România are puțin peste 4% din populația UE, iar absorbția pe locuitor este de peste trei ori mai mare decât media europeană.
Cum explică ASFOR rezultatul
„Diferența nu o face nicio politică de mediu spectaculoasă. O fac pădurile și oamenii care le gospodăresc. Rezultatul vine dintr-o cultură silvică cu amenajamente, regenerare și lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare și muncitori forestieri”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Miza va crește în anii următori: Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru Uniune o țintă de absorbție LULUCF de 310 milioane de tone CO2e în 2030, față de 231 de milioane de tone în prezent.
Carbonul rămâne și în lemn
Stocarea carbonului continuă și după recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinctă în contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construcție stochează aproximativ o tonă de CO2 pe toată durata utilizării. Folosit în construcții și în produse de lungă durată, lemnul înlocuiește materiale a căror producție generează emisii mult mai mari.
„Bisericile de lemn din Maramureș și din Bucovina, unele vechi de câteva sute de ani, păstrează și astăzi carbonul absorbit de arbori care au crescut înainte de revoluția industrială. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului”, a adăugat președintele ASFOR.
Problemele de mediu sunt în alte domenii
Aceleași date arată că dificultățile de mediu ale României se află în alte sectoare. Țara este pe ultimul loc la reciclarea deșeurilor municipale, cu 12,4%, față de 47,9% media UE, și la populația conectată la epurare cel puțin secundară, cu 55,5%, față de 81,1%. Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se află cazuri privind deșeurile, apele uzate și calitatea aerului.
„Sectorul forestier are problemele lui și nu le-a ascuns niciodată. Dar este greu de explicat de ce domeniul care ține în viață bilanțul climatic al țării este tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
Propunerile ASFOR
Asociația cere, în primul rând, recunoașterea în politicile publice a rolului pădurii și al lemnului în bilanțul climatic, prin plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de pădure. Aproximativ jumătate din pădurile României sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.
În al doilea rând, ASFOR susține încurajarea folosirii lemnului în construcții și în produse de lungă durată, inclusiv în investițiile publice. În al treilea rând, asociația propune o dezbatere publică despre pădure fundamentată pe date, care să țină cont și de progresele făcute în ultimii ani în trasabilitatea lemnului și în monitorizarea pădurilor, inclusiv în dialogul cu Comisia Europeană.
