Biserica de lemn din Vălari și moara din Dăbâca, în documentarul „Cine ascultă o casă?”
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Vălari, ridicată în anul 1677, se află în grija comunității locale, deși nu mai găzduiește slujbe religioase din anii ’40. Povestea acestui lăcaș se împletește cu cea a unei mori de familie din Dăbâca, ambele fiind prezentate în cel de-al doilea episod al seriei de documentare video „Cine ascultă o casă?”, realizată de Cronicari Digitali. Episodul dedicat zonei Toplița, Dăbâca și Vălari, din Ținutul Pădurenilor, este disponibil pe canalul de YouTube al platformei.
Intervenții delicate pentru salvarea bisericii din 1677
Biserica de lemn din Vălari păstrează urmele priceperii meșterilor care au construit-o. Felul în care au fost așezate lemnele, îmbinările și fragmentele vechi de șindrilă oferă astăzi informații esențiale pentru restaurare. Două șindrile de stejar descoperite la turn i-au ajutat pe specialiști să înțeleagă cum fusese realizată învelitoarea și să aleagă materialul pentru refacerea ei.
Documentarul explică și una dintre cele mai delicate etape ale intervenției: întreaga structură a bisericii a fost ridicată cu cricuri hidraulice, astfel încât echipa să poată scoate tălpile degradate și să înalțe fundația cu 15 centimetri. Lucrările necesită atât cunoașterea construcției, cât și experiența meșterului, care găsește soluții pentru a proteja ceea ce s-a păstrat. Grija pentru biserică include și împrejmuirea, realizată după un model local. Echipa recuperează elementele încă bune ale gardului vechi, iar studenții învață să pregătească lemnul și să refacă piesele necesare.
Comunitatea a avut, la rândul ei, un rol important în păstrarea bisericii: s-a opus mutării acesteia într-un muzeu al satului, chiar dacă edificiul nu mai era folosit pentru slujbe.
Moara din Dăbâca, păstrată prin amintirile unei familii
La Dăbâca, măsurătorile și studiul construcției se completează cu amintirile celei care o îngrijește. Dorica Isfanon povestește că socrul său a construit moara în anul 1925, după ce o inundație distrusese o moară mai veche a familiei. Își amintește și serile în care oamenii soseau cu desagii și așteptau să le vină rândul la măcinat. Cât timp moara lucra, ei își depănau poveștile, iar ea îi asculta.
„Acum, eu n-oi mai trăi atâta, dar moara să rămână, să trăiască cât o vrea Dumnezeu”, spune Dorica Isfanon. Mărturia ei îi ajută pe cei care documentează moara să înțeleagă istoria clădirii. Deși nu mai funcționează, moara rămâne un loc pe care Dorica Isfanon îl vizitează zilnic și pe care ar vrea să îl știe păstrat acolo unde se află.
Șantiere-școală pentru formarea viitorilor meșteri
Episodul urmărește și formarea celor care vor putea îngriji în viitor asemenea construcții. Șantierele-școală prezentate în cel de-al doilea episod din „Cine ascultă o casă?” au început în 2013 și reunesc cercetarea, proiectarea și lucrul practic. Într-un domeniu în care sunt tot mai puțini meșteri care cunosc tehnicile de restaurare a construcțiilor istorice din lemn, studenții și ucenicii învață alături de cei cu experiență.
La Toplița, pregătirea lemnului pentru o șură inspirată din tradiția Apusenilor oferă un asemenea prilej de învățare. Documentarul prezintă și planul de realizare a unui atelier internațional, în care meșteri invitați să lucreze alături de Nicolae Toader vor putea cunoaște tehnicile locale și vor împărtăși din propria experiență. Informațiile sunt oferite de arhitectul Vladimir Obradovici, președintele Asociației „Biserici Înlemnite”, arhitecta Raluca Mureșan, meșterul lemnar Nicolae Toader și studenții Alex Puha și Ilinca Ghica.
Un proiect cultural dedicat patrimoniului rural și urban
Seria documentară video face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură. Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul ASTRA. Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Igloo Magazine și MATEK.
Seria intitulată „MEMORABIL: restaurări de poveste” cuprinde șase episoade video-documentare despre patrimoniul rural și urban, despre meseriile necesare pentru a-l păstra și despre oamenii care își asumă această muncă.
