Monitorizarea genetică a lupilor din Carpații Meridionali oferă noi date despre familii, teritorii și dinamica populației
Analizele genetice realizate în sezonul 2024–2025 pe o suprafață de aproximativ 1.400 km² din Carpații Meridionali au identificat 24 de lupi – 10 femele și 14 masculi. Datele oferă o imagine mai clară asupra relațiilor dintre indivizi, asupra dinamicii haitelor și a modului în care lupii folosesc teritoriile.
Programul de monitorizare, inițiat în 2017, se desfășoară pe șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Metodele sunt non-invazive, bazate pe analiza ADN-ului extras din probe biologice precum urină pe zăpadă, excremente și fire de păr.
Colectarea datelor are loc în fiecare iarnă. În sezonul 2024–2025 au fost strânse 259 de probe ADN, ajungându-se la un total de 1.100 în ultimii șapte ani. Rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu cea din studii similare din Europa de Vest și America de Nord. La acest rezultat contribuie și camerele cu detecție automată, care transmit imaginile din teren.
Cele șase familii cunoscute în zonă s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă haite mai mici. Au fost identificați și indivizi solitari, proveniți atât din haitele cunoscute, cât și din afara ariei de studiu, ceea ce arată că peisajul rămâne suficient de conectat pentru deplasări lungi și schimb genetic natural. Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar deplasările anuale pot depăși uneori 1.000 de kilometri.
Un rezultat important privește hibridizarea dintre lup și câine. În 2019 a fost documentat un astfel de caz în zona de proiect, însă în analizele recente nu au mai fost identificate cazuri de hibridizare, un semnal pozitiv pentru sănătatea genetică a populației.
Studiul evidențiază o structură socială complexă și dinamică. Unele haite își păstrează teritoriile de-a lungul anilor, altele se reorganizează sau se împart. Specialiștii au observat schimbări aproape anuale ale perechilor reproducătoare, lucru care nu ar trebui să se întâmple în mod natural la această specie predominant monogamă. Dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar una păstrează aceeași pereche reproducătoare din anii anteriori.
Densitatea populației de lupi a fost estimată în iarna 2024–2025 la aproximativ 1,46 lupi la 100 km², comparativ cu 2,35 în iarna 2019–2020. Numărul indivizilor identificați a scăzut, iar haitele sunt mai numeroase, dar mai mici. Aceste date pot indica pierderea unor indivizi maturi și experimentați, însă nu se știe încă dacă acest lucru are cauze naturale sau antropice. Specialiștii atrag atenția că sunt necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare pentru a stabili o tendință populațională.
Efectele unei astfel de instabilități sunt greu de anticipat. Pierderea indivizilor cu experiență și schimbările frecvente din structura haitelor pot crește riscul interacțiunilor dintre lupi și oameni. Lupii tineri, mai puțin experimentați la vânătoare, precum și haitele aflate în reorganizare pot căuta noi teritorii și surse de hrană mai ușor accesibile. Studii din alte regiuni arată că mortalitatea ridicată în rândul lupilor, inclusiv prin vânătoare sau braconaj, poate destabiliza structura haitelor și poate crește riscul atacurilor asupra animalelor domestice.
Cazul masculului numit „Coadă Scurtă” arată cât de multe informații pot fi obținute atunci când analiza genetică este completată de imaginile camerelor de monitorizare. Observat pentru prima dată în 2022 datorită aspectului său distinctiv, marcat de coada ruptă, acesta a fost detectat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori cu ajutorul camerelor. Prin corelarea acestor date, specialiștii au reușit să îi reconstruiască istoricul familial din zona Râului Târgului – Lacul Râușor, precum și traseul parcurs până în apropierea lacului Pecineagu, în Valea Dâmboviței. Aici formează, din 2022, cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în cadrul studiului. Familia sa folosește un teritoriu de aproximativ 250 km², care se întinde de la izvoarele Râului Dâmbovița și Valea Bârsei până în apropierea orașului Zărnești, traversând Masivul Piatra Craiului.
