7 din 10 români folosesc inteligența artificială, dar jumătate nu recunosc un text scris de AI
Inteligența artificială a ajuns la majoritatea românilor înainte ca aceștia să învețe să o recunoască. Conform studiului AI Adoption Report România 2026, 7 din 10 români (70%) folosesc în prezent instrumente de inteligență artificială. La testul de recunoaștere inclus în cercetare, 1 din 2 respondenți (52%) a atribuit unui om un text scris de fapt de inteligența artificială. Doar 48% au identificat corect varianta redactată de AI.
Inteligența artificială face deja parte din viața românilor: 70% declară că o folosesc în prezent, în timp ce aproape o cincime (19%) nu au încercat-o niciodată, iar 7% au testat-o și au renunțat. Doar 5% dintre respondenți spun că nu știu deloc ce înseamnă AI.
Cei care folosesc aceste instrumente le caută în primul rând pentru nevoile de zi cu zi: 83% apelează la AI în timpul liber, iar 58% îl folosesc și la serviciu. ChatGPT este cel mai popular, 98% dintre români auzind de el, fiind urmat de Gemini (79%) și Claude (37%). Dintre cei care folosesc AI, 86% au utilizat ChatGPT în ultimele 30 de zile, 48% Google Gemini, 17% Claude și 16% Copilot.
Generația Z conduce detașat în adoptarea AI
Vârsta este principalul factor care dictează deschiderea față de tehnologie. În rândul Baby Boomers, 39% folosesc deja inteligența artificială, procentul urcând la 66% la Generația X și 72% în rândul Millennials. Vârful este atins de tinerii din Generația Z, unde 89% sunt utilizatori activi.
Principalul motiv invocat de cei care nu folosesc AI nu este dorința de contact uman: jumătate spun că preferă să rezolve lucrurile pe cont propriu sau să discute cu oameni reali. Alții nu au găsit un motiv practic să încerce tehnologia, iar un sfert dintre non-utilizatori se tem de ea și o consideră periculoasă pentru societate.
Transparența, esențială în sănătate și servicii financiare
Nivelul de acceptare a tehnologiei depinde direct de miza personală a fiecărei situații. Aproape o treime dintre români (32%) declară că s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile pentru analizele lor medicale au fost generate de un AI. În mod similar, 27% resping ideea de a discuta pe ascuns cu un psiholog sau consilier online.
Peste un sfert dintre respondenți (27%) nu acceptă să fie preluați de un asistent virtual atunci când sună la bancă crezând că vorbesc cu un om, iar 26% s-ar simți deranjați dacă un mesaj de suport emoțional ar proveni de la un algoritm. Nici în carieră automatizarea netransparentă nu este privită cu ochi buni: 24% ar fi nemulțumiți dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul fără să precizeze că folosește AI. La polul opus, 15% afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât acesta își face treaba impecabil.
Adoptarea a crescut repede, însă așteptarea de onestitate a rămas neschimbată. „Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Datele din 2026 arată o piață în care instrumentele au ajuns la majoritatea, iar capacitatea de a le recunoaște a rămas mult în urmă. Pentru companii, diferența se vede în relația cu clientul. Sănătatea, serviciile financiare și suportul emoțional concentrează cele mai mari așteptări de transparență, iar aici costul unui AI nedeclarat este cel mai mare.
Studiul AI Adoption Report România 2026 a fost realizat în două valuri de teren, în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național, ponderat după gen și vârstă, cu vârste între 18 și 65 de ani. Metoda de colectare a fost sondajul de opinie online (CAWI), prin Panelul MKOR, iar nivelul de încredere este de 95%, cu o marjă de eroare de ±3,1%.
