Cum a început Marea Schismă occidentală din 1378
Papa Grigore al XI-lea murise la scurt timp după ce reușise să readucă papalitatea la Roma, punând capăt perioadei de aproape 70 de ani în care papii locuiseră la Avignon, sub influența regilor Franței. Pe tronul Sfântului Petru a fost ales napolitanul Bartolomeo Prignano, care a luat numele de papa Urban al VI-lea. Acesta s-a dovedit a fi încăpățânat, dictatorial și dificil, acuzându-i cu vehemență pe cardinali de lascivitate și simonie.
Pentru un grup numeros de cardinali francezi, principala problemă a fost refuzul noului papă de a readuce papalitatea la Avignon, deși promisese acest lucru în schimbul voturilor lor. Furioși, cardinalii au încercat să i se opună lui Urban, numindu-l „antihrist, diavol, apostat, tiran, amăgitor” și aducându-i și alte acuzații similare. Cu toate acestea, Urban a refuzat să renunțe la putere.
Cardinalii s-au mutat la Fondi, lângă Neapole, unde au organizat propriul conclav. În data de 20 septembrie 1378, l-au ales ca papă pe francezul Robert de Geneva, pe care l-au dus înapoi la Avignon. Acesta și-a luat numele de papa Clement al VII-lea, în timp ce Urban al VI-lea rămânea papă la Roma.
Deși papii și antipapii nu erau o noutate pentru Biserică — primul antipapă, Hippolytus, fusese ales în anul 218 d.Hr. — sciziunea care a început cu Clement și Urban, cunoscută sub numele de Marea Schismă, a reprezentat o tulburare mult mai gravă în istoria Bisericii. În următoarele patru decenii au existat cinci papi considerați „legitimi” și patru antipapi, cel puțin doi și uneori chiar trei în același timp, unul la Roma, unul la Avignon și, ocazional, câte unul la Bologna.
În cele din urmă, la 26 iulie 1417, Martin al V-lea a devenit papă unic, după ce Conciliul de la Konstanz l-a îndepărtat pe unul dintre falșii pretendenți, Benedict al XIII-lea. Marea Schismă a durat 38 de ani și 309 zile.
Problemele papalității nu s-au încheiat însă odată cu sfârșitul Marii Schisme, deoarece au mai urmat doi antipapi. Ultimul dintre ei, Felix al V-lea, a renunțat la pretenții în anul 1449.
