Enoriaș sucevean într-o dilemă majoră privind ziua în care se pot vopsi ouăle de Paște
Un enoriaș din Suceava a solicitat ajutorul IPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în legătură cu data în care se obisnuiește vopsirea ouălor de Paște. Într-o scrisoare adresată ierarhului, acesta a exprimat dorința sinceră de a înțelege corect rânduiala și semnificația tradiției.
Enoriașul a menționat că, de-a lungul timpului, a auzit mai multe păreri contradictorii cu privire la această practică. Din educația primită de la părinți și bunici, a aflat că ouăle ar trebui vopsite în Joia Mare, întrucât Miercurea ar fi fost dedicată Cinei cea de Taină, iar joia zilei judecății și răstignirii lui Hristos. Totodată, el a făcut referire la versetele din Evanghelie, care ar putea sugera momente diferite pentru răstignire, generând astfel confuzii și controverse asupra datei corecte pentru vopsirea ouălor.
Analizând informațiile biblice, enoriașul a subliniat că potrivit Evangheliei după Matei, capitolul 12, versetul 40, răstignirea ar putea fi înțeleasă ca având loc într-o zi anume, ceea ce ar sugera o data alternativă pentru vopsirea ouălor. După aceea, enoriașul a solicitat detalii clare din partea ierarhului, dorind să afle care este interpretarea corectă conform tradiției ortodoxe, inclusiv explicațiile teologice sau liturgice asociate.
IPS Calinic a răspuns clar, afirmând că ouăle se vopsesc în Joia Mare, dar că există și posibilitatea de a fi vopsite în Sâmbăta Mare, asigurându-se astfel că sunt proaspete. El a explicat că tradiția vopsirii ouălor provine din sângele lui Hristos, răstignit, asociat cu transformarea pietrelor în ouă.
În completarea răspunsului său, ierarhul a recomandat citirea cărții „Procesul Mântuitorului”, scrisă de părintele profesor Grigoriță Marcu și dr. I. Fruma, pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor din Săptămâna Mare și a tradițiilor asociate. Această clarificare reprezintă nu doar o îndrumare pentru enoriașul lui, ci și un exemplu de respect față de tradițiile ortodoxe, încurajându-i pe credincioși să păstreze vie memoria ritualurilor și obiceiurilor care îmbogățesc Viața Bisericii.
