Peste o treime dintre părinții din diaspora simt relația cu copilul mai distantă
Peste o treime (35,7%) dintre părinții români care muncesc în străinătate și au copiii rămași în țară afirmă că relația cu aceștia a devenit mai distantă după plecare, iar aproape unul din trei (31,2%) comunică cu ei mai rar decât zilnic. Datele provin dintr-o cercetare realizată în perioada septembrie – octombrie 2026, în rândul părinților din diaspora, în cadrul proiectului „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, derulat de Salvați Copiii România cu finanțare de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Întrebați ce consideră că îi lipsește cel mai mult copilului în relația cu ei, 40,5% dintre părinții chestionați indică timpul petrecut împreună, iar 31,3% dragostea și afecțiunea manifestate direct. Participarea la momentele importante din viața copilului este menționată de 14%, iar sprijinul în problemele cotidiene de 6%. Doar 2% dintre respondenți consideră că absența lor nu produce nicio lipsă în relația cu copilul.
Mai puțin de patru din zece părinți (39%) consideră că îi pot oferi copilului sprijin emoțional chiar dacă se află la distanță, 21% cred că nu pot face acest lucru, iar 40% aleg răspunsul „nici acord, nici dezacord”. Totodată, 43% declară că reușesc să fie prezenți în momentele importante din viața copilului, iar 15% spun că propriul copil nu apelează la ei când are nevoie de sprijin.
Peste jumătate dintre părinți nu sunt în contact direct cu școala copilului
Mai mult de jumătate dintre părinții respondenți (54,2%) spun că nu sunt în contact direct cu școala sau grădinița copilului. Cercetarea identifică și situații în care părinții declară că se implică în mică măsură sau deloc în anumite decizii: 15% în deciziile privind educația sau școala și 17% în cele privind sănătatea copilului, 23% în alegerea activităților extrașcolare și 22% în discuțiile despre prieteni și relațiile copilului cu ceilalți.
Principalele obstacole în calea unei implicări mai mari sunt distanța fizică (79,3%), programul de muncă (55,8%) și costurile deplasărilor în România (48,6%); respondenții au putut indica până la trei dificultăți. Aproape jumătate (48,8%) dintre părinți spun că în țara în care lucrează nu au persoane sau grupuri la care să apeleze când au nevoie de ajutor, iar 51,2% declară că au o astfel de rețea. Dintre cei cu rețea de sprijin, 73,4% pot apela la prieteni români, 49,5% la familie sau rude, 39,6% la prieteni ori colegi din țara de rezidență, 22,5% la grupuri și comunități de români, 10% la organizații neguvernamentale, iar 9,7% la comunități religioase.
Circa 42% dintre părinți vor să revină definitiv în România
În privința intenției de revenire, 41,7% dintre părinții respondenți intenționează să revină definitiv în România în următorii ani, 27,6% nu intenționează acest lucru, iar 30,8% nu au luat încă o decizie. Dintre cei care vor să revină, principalele motive sunt dorința de a fi alături de copil sau familie (85,4%), un loc de muncă suficient de bine plătit în România (72,1%), îmbunătățirea serviciilor de sănătate (30,1%) și a celor de educație (29,8%). Pe listă mai apar serviciile publice de mai bună calitate (23,6%), înrăutățirea situației în țara în care se află (19,8%), încrederea în autoritățile din România (17,2%) și problemele familiale (16,2%). Dintre părinții care nu intenționează să revină, 35,4% plănuiesc ca, în următorii doi ani, să-și ia copilul să locuiască împreună cu ei în țara în care lucrează.
Migrația pentru muncă are, pentru majoritatea părinților, un caracter de durată: 55% se află în actuala perioadă de muncă în străinătate de cel puțin trei ani, iar un sfert de peste cinci ani. Doar 11% sunt plecați de cel mult șase luni. În total, respondenții au declarat 1.437 de copii sub 18 ani în România, cu o medie de 1,4 copii pentru fiecare părinte respondent. Sondajul a fost realizat pe un volum de 1.005 respondenți, reprezentativ pentru părinții plecați la muncă în străinătate în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Irlanda, Austria și Belgia, cu o marjă de eroare de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%.
